Daniel Olteanu

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Constat, în anul Centenarului, că unul dintre cele mai eficiente exemple în ceea ce privește atenția acordată monumentelor de patrimoniu din țară ne este oferit

de Ungaria, nu de instituții ale statului român. Această concluzie vine după ce clădirea fostului Hotel Dacia din Satu Mare a fost achiziționată nu doar de către o companie maghiară, așa cum a apărut informația publică, ci de către una dintre cele mai importante entități de management al activelor din Ungaria, o entitate deținută chiar de statul maghiar.

Obiectivul declarat al acestei entități a statului maghiar, Magyar Nemzeti Vagyonkezelő Zrt., în traducere corectă, sper eu, Corporația Națională de Management al Activelor, este de a conserva și dezvolta, în beneficiul Ungariei, active tangibile și intangibile ale patrimoniului național, de la peste 450 de companii și până la monumente de patrimoniu și opere de artă.

Un astfel de element de patrimoniu național maghiar a fost considerat și imobilul Hotelului Dacia din Satu Mare, căruia noul proprietar, statul maghiar, vrea să-i redea strălucirea de altă dată, pe lângă prima sa denumire, Pannonia.

Putem fi triști pentru faptul că România a refuzat să-și exercite dreptul de preempțiune, iar Ungaria nu a ezitat să ne demonstreze, din nou, că patrimoniul național nu este o piatră de moară, ci o investiție pentru viitorul națiunii.

Putem fi bucuroși, în același timp, pentru faptul că o clădire-monument de pe teritoriul României, aflată în degradare, refuzată de statul român, va fi reabilitată și introdusă în spațiul cultural european.

În anul Centenarului, remarc faptul că România refuză să-și susțină identitatea altfel decât cu vorbe, și mă gândesc acum la monumentele de patrimoniu din județul Vaslui aflate în stare de degradare, pe care nici Ungaria nu le vrea. Fosta Bancă a Tutovei și Casa Atanasiu din Bârlad sunt doar două dintre acestea. Ar fi rușinos să apelăm, pentru salvarea acestora și a multor altora, la Ministerul Dezvoltării Naționale din Ungaria. Trebuie să acceptăm însă că vecinii noștri sunt un exemplu de determinare, seriozitate și voință și, cel mai important, alocă fonduri nu doar pentru patrimoniul de pe teritoriul Ungariei, ci și pentru monumentele din afara țării.

În acest context, cred eu, este o datorie sfântă a Guvernului să demareze de urgență o evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu aflate în degradare și oferite statului român spre vânzare și, în lipsa unor soluții proprii, să se inspire, pur și simplu, din exemplul Ungariei pentru a le salva.

Monumentele de patrimoniu din județul Vaslui, din întreaga Moldovă, din întreaga țară, așteaptă ieșirea din ruină.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.