Bianca Miruna Gavriliță

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „România are nevoie de complete de magistrați destinate exclusiv judecării dosarelor de azil”. 351 de zile. Aproape un an. Aceasta este durata medie de soluționare a cererilor de azil în instanțele din România. Un an, timp în care statul român trebuie să le asigure refugiaților cazare, masă, consiliere, servicii medicale și asistență. De ce durează atât? Pentru că numărul refugiaților care solicită azil în România crește constant. Doar în primele opt luni ale acestui an au fost depuse peste 4.000 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională – cerere de azil sau solicitare de obținere a statutului de refugiat. Practic, nu trece zi fără ca un grup de migranți să nu fie depistat, fie pe fâșia verde de la granițele cu Serbia sau Bulgaria, fie în centrul unui oraș din zona de vest a țării.

Din păcate, statul român face cu greu față acestui val de migranți. Locurile de cazare în centrele de specialitate sunt reduse; și aș face o paranteză, să vă spun că la Timișoara au fost situații în care centrul de primire în regim de urgență nu a mai avut loc pentru a primi alți solicitanți ai unei forme de protecție.

Mai mult, în perioada de un an, cât se judecă solicitarea depusă pentru obținerea statutului de refugiat sau cererea de azil, solicitantul, care obține un document cu care se poate identifica, nu este supus unei forme de control permanent, beneficiind de dreptul de circulație liberă atunci când este cazat într-un centru deschis, așa cum sunt cele din Timișoara sau București.

351 de zile. Atât au nevoie instanțele de judecată să se pronunțe în cazul solicitărilor de acordare a unei forme de protecție și asta pentru că, deși există magistrați oarecum specializați în acest domeniu, completele de judecată specializate nu se ocupă exclusiv de judecarea cauzelor în care se solicită o formă de protecție. Legislația actuală permite atacarea în contencios a hotărârii nefavorabile a Inspectoratului General pentru Imigrări la judecătorie, iar mai apoi, în recurs, la tribunal, ajungându-se astfel la prelungirea termenului în care solicitanții de azil pot rămâne pe teritoriul României.

## Să vă dau câteva exemple.

Judecătoria Sectorului 4 București are 156 de dosare de solicitare de statut de refugiat, iar durata medie de soluționare este de 184 de zile.

La Galați, durata medie de soluționare este de 218 zile. Judecătoria Timișoara are nevoie de 63 de zile – și vorbim doar de dosare aflate în primă instanță.

La aceste termene se adaugă dosarele aflate în recurs la tribunale. La Tribunalul Timiș, de exemplu, durata medie de soluționare a dosarului este de 108 zile, la Tribunalul București este de 223 de zile.

Trebuie precizat că judecarea solicitărilor pentru acordarea unei forme de protecție...