Camelia Gavrilă

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Declarația de astăzi, în contextul unei zile simbolice și cu triplă semnificație, se numește „Valori și permanențe europene prin educație, cultură și formare profesională”.

Evident că este o zi de reflecție, în care ne gândim și la Declarația de Independență a României, proclamată în 1877, și la victoria coaliției Națiunilor Unite, în cel de-al Doilea Război Mondial, dar și la Ziua Europei, la momentul acela în care, prin declarația lui Robert Schuman, s-a deschis istoria unui construct politic interesant, care a urmărit constant să respecte libertatea și identitatea fiecărei națiuni membre, să genereze bunăstare și cooperare economică, jucând un rol major în perspectivă istorică și în context internațional.

Deci o zi cu triplă semnificație.

Dar aș vrea să subliniez în primul rând importanța dimensiunii europene a relațiilor pe care România le-a stabilit în acest context, importanța alianței politice, economice și culturale de largă respirație din care suntem parte, pornind de la ideea, chiar a fondatorilor, că, pentru a rezista pe o piață economică și politică internațională, trebuie ca țările să găsească valori, principii comune, solidaritate – țările Uniunii

Europene, evident – și printre aceste valori educația reprezintă un element esențial.

Trecând în viteză în revistă lucruri importante care s-au petrecut la nivel educațional, aș puncta: Strategia Europa 2020, care accentuează maximizarea impactului cercetării și inovării, ca elemente fundamentale pentru dezvoltarea economică, pentru transferul în inovarea cunoștințelor; Planul de acțiune pentru educația digitală, în contextul în care nu poate fi concepută evoluția, formarea profesională fără suportul digital, fără progresul tehnologic rapid; competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții; o regândire majoră a sistemelor de educație și de învățare, în acest sens mergând pe translarea dinspre cunoaștere, dinspre cognitiv spre formativ, spre competență.

Aș adăuga programele Erasmus, care au reprezentat o oportunitate pentru tineri, dar și pentru adulți de a cunoaște medii sociale, economice, educaționale, de a învăța, de a prelua elemente de bune practici. Pentru că, de fapt, pilonii filosofiei educaționale a Uniunii Europene înseamnă cooperare, mobilitate și inovare.

Cu toate acestea, în Monitorul educației și formării 2017, realizat de Comisia Europeană, sunt punctate anumite aspecte. Și trebuie să avem și luciditatea critică și obiectivitatea de a vedea că încă sunt inegalități, că încă incluziunea nu este suficient promovată, cheltuielile pentru educație sunt insuficiente, mecanismele de direcționare a fondurilor către școlile dezavantajate nu sunt totdeauna coerent realizate, procentul mare al elevilor cu o performanță scăzută la evaluări internaționale de tip PISA...

Toate aceste aspecte sunt însă corectate treptat, prin măsurile pe care Partidul Social Democrat, guvernul actual le urmăresc cu o anumită consecvență: creșterea salariilor profesorilor, ca factor suplimentar de motivare și performanță a acestora, progrese importante în susținerea învățământului dual, fondurile de burse pentru studenți, calitatea învățământului preuniversitar și academic, programe sociale de susținere a tinerilor pentru evitarea abandonului școlar...