În activitatea sa din semestrul I al anului 2009, comisia a primit și a analizat 548 de petiții și memorii în cele 50 de ședințe, a organizat opt audieri în plenul său și a efectuat trei cercetări în teritoriu. Pentru a-și expune solicitările în fața dumneavoastră, 97 de cetățeni români au solicitat dreptul la audiențe.
Veți regăsi în textul raportului primit de dumneavoastră date detaliate privind categoriile de probleme aduse la cunoștința comisiei, precum și o analiză exigentă a modului în care diferite autorități și instituții publice înțeleg să respecte dreptul constituțional de petiționare al cetățenilor.
Se remarcă faptul că, din cele 548 de petiții, un număr de 134 se referă la abuzuri și probleme de funcționare din domeniul justiției, fie că este vorba de activitatea instanțelor de judecată, fie că se referă la activitatea parchetelor. Numeroase memorii, primite din partea unor persoane fizice, reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistrați, anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluții nelegale ori pronunțări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanțele de judecată. Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni și chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupție ale magistraților care au avut spre finalizare asemenea cazuri.
De asemenea, o altă parte a petiționarilor a reclamat faptul că, mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul de apărare. În acest sens, autorului infracțiunii nu i se aduce la cunoștință învinuirea, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti și exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este formală. Nu de puține ori se dispune trimiterea în judecată fără să se fi procedat la citarea și ascultarea inculpatului, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror. Un alt aspect sesizat vizează refuzul organelor judiciare de a admite și a administra probele în apărare. Pentru soluționarea acestor petiții, comisia s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii în 101 cazuri.
De asemenea, ne-am adresat Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești și diferitelor structuri ale puterii judecătorești. Toate răspunsurile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești sau diferitelor structuri ale parchetelor se rezumă la infirmarea bănuielilor sau temerilor petiționarilor privind săvârșirea unor ilegalități în actul de justiție.
Dacă în anii anteriori se puteau evidenția câteva cazuri în care se confirma o parte din sesizările cetățenilor, în perioada de referință am înregistrat un singur astfel de caz, în ciuda numărului din ce în ce mai mare al petițiilor.
Ca notă generală, distingem faptul că majoritatea răspunsurilor dezvăluie o analiză superficială din partea structurilor competente cu exercitarea controlului atât din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cât și al Ministerului Public. Mai mult chiar, constatăm adoptarea unei atitudini formale, subiective în analiza plângerilor ce le sunt adresate. În 90% din situațiile prezentate de petiționari s-ar fi impus o analiză judicioasă din partea acestor structuri, având cel puțin în vedere documentația atașată memoriilor.
Comisia dorește să evidențieze, în fața dumneavoastră, un dosar special, cel al domnului Becsek-Garda Dezső, fost deputat în Parlamentul României, care este cercetat într-un dosar penal pentru declarații și opinii cu caracter politic privind corupția, exprimate în timpul mandatului său de parlamentar.
Pe perioada exercitării mandatului său de deputat în Circumscripția Electorală Harghita, domnul Becsek-Garda Dezső a sesizat – în nenumărate rânduri – săvârșirea unor fapte cu caracter penal privind modul de exploatare și de întreținere a fondului forestier. În acest sens, având garanția dreptului la opinie, domnul Becsek-Garda Dezső și-a permis să aprecieze conduita și chiar moralitatea unor persoane implicate în ceea ce Domnia Sa numea „mafia lemnului”, inclusiv a domnului Tinka Coloman. Pentru astfel de aprecieri, acesta din urmă a formulat împotriva domnului Becsek-Garda Dezső o plângere prealabilă pentru comiterea faptelor de calomnie și insultă.
Pentru instrumentarea cazului a fost împuternicit domnul procuror-șef Vasile Vintilescu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe perioada cercetărilor, domnul Becsek-Garda Dezső, constatând atât o atitudine abuzivă în soluționarea plângerii prealabile, cât și o tergiversare nejustificată a soluționării plângerilor penale, a sesizat atât comisia noastră, cât și Biroul permanent al Camerei Deputaților, care, în 17 iunie 2008, a hotărât sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a analiza conduita profesională a procurorului în cauză.
Atrage atenția faptul că, la scurt timp după încetarea mandatului de deputat, împotriva fostului parlamentar se declanșează o cercetare penală de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni. Motivul îl constituie aceeași plângere prealabilă a domnului Tinka Coloman pentru săvârșirea de către domnul Becsek-Garda Dezső, pe vremea exercitării mandatului său de deputat, a faptelor de insultă și calomnie, plângere pe care domnul procuror-șef Vasile Vintilescu o înaintase acestei unități de procuratură, pe motivul că presupusele fapte nu ar fost comise de către domnul Becsek-Garda Dezső în calitate de deputat, ci ca fapte care nu au nicio legătură cu atribuțiile de serviciu exercitate pe durata mandatului. Așadar, tocmai cei care au fost reclamați – în nenumărate rânduri – de către domnul
Becsek-Garda Dezső că nu-și îndeplinesc atribuțiile și că nu iau măsuri corespunzătoare împotriva celor vinovați de săvârșirea faptelor cu caracter penal privind regimul juridic al fondului forestier au fost învestiți cu cercetarea unor presupuse fapte penale comise de Domnia Sa.
În semestrul I al anului 2009, s-au adresat comisiei și 93 de persoane și grupuri de persoane cu sesizări vizând posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială.
O relativă majoritate a memoriilor înaintate comisiei se referă, în continuare, la problematica pensiilor. Întârzierile în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erorile în procesarea datelor cuprinse în adeverințele depuse cu mult timp în urmă de către pensionari în vederea valorificării sporurilor permanente primite în decursul activității lor profesionale sau insuficienta comunicare a instituțiilor responsabile în domeniu în cazul constituirii debitelor dețin o pondere importantă în totalul problemelor sesizate de cetățeni.
O parte semnificativă a petenților reclamă, în memoriile adresate comisiei, întârzierile mari cu casele teritoriale de pensii, care răspund cererilor lor de recalculare a pensiilor pe baza adeverințelor depuse conform normelor legale în vigoare. Uneori, punctajele medii anuale ale pensiilor sunt calculate eronat, iar eroarea este descoperită la mult timp după producerea ei, ceea ce duce la constituirea unor debite mari.
Provoacă preocupare și nemulțumire modul în care foștii angajatori înțeleg să se achite de obligația de a elibera pensionarilor documentele care să certifice faptul că au primit anumite sporuri permanente, neevidențiate, de fapt, în cărțile de muncă.
De asemenea, în cazul în care întreprinderile în care au lucrat pensionarii au fost lichidate, iar documentele doveditoare au fost arhivate și depuse la casele teritoriale de pensii, adeverințele necesare recalculării sunt dificil de obținut. Nici până la această dată nu s-au clarificat atribuțiile care revin, după adoptarea Ordonanței de urgență nr. 39/2006, Arhivelor Naționale și Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale în eliberarea documentelor doveditoare.
O problemă nouă în domeniul pensiilor, care preocupă un număr important de pensionari, este aceea a cumulului pensiei cu salariul obținut ulterior pensionării, ca angajat în instituții și autorități publice.
Asociația Ofițerilor în Rezervă din România, filiala Tulcea, prin documentele înaintate comisiei noastre în Dosarul nr. 13.854/2.02.2009 argumentează, pe baza unor ordine de ministru și a conținutului unor programe derulate cu sprijinul Băncii Mondiale, că ofițerii în rezervă, care astăzi lucrează în instituții publice, au respectat în întregime politica statului român, dispozițiile și că normele legale în vigoare. Petenții arată că nu au încălcat cu nimic legile și că nu au abuzat de prevederile legale în vigoare când, în aplicarea etapelor reformei Armatei, au devenit beneficiari de pensie militară și s-au angajat în sectorul public ca urmare a unor cursuri finanțate public tocmai în acest scop.
În domeniul relațiilor de muncă, remarcăm faptul că numărul petițiilor în care se reclamă neplata integrală a drepturilor salariale către salariații disponibilizați crește. Nerespectarea de către unii angajatori a timpului de muncă și a celui de repaus, precum și a dispozițiilor legale privind
perioada de probă și încheierea contractelor de muncă devine, din nou, o preocupare a angajaților.
În primul semestru al anului 2009, în evidența Comisiei s-au înregistrat 44 de memorii având ca obiect săvârșirea unor posibile abuzuri ale autorităților publice locale atât la nivelul reprezentanților aleși, cât și al funcționarilor publici din aceste instituții.
Un exemplu în acest sens îl constituie memoriul domnului Munteanu Toader – Dosarul nr. 34/14019/2009 – prin care acesta sesizează mai multe posibile abuzuri săvârșite de primarul comunei Cornu Luncii, județul Suceava, în ceea ce privește administrarea patrimoniului public al comunei și, în special, utilizarea bugetului local. Analizând gravitatea acuzelor aduse de petiționar, comisia s-a adresat atât instituțiilor administrației publice locale – respectiv Consiliul județean, Prefectura, Camera de Conturi și Inspectoratul de Poliție –, cât și Direcției Naționale Anticorupție, autorități competente cu soluționarea în fond a aspectelor semnalate.
Din verificările efectuate de autoritățile sesizate a rezultat că unele dintre aspectele sesizate de petiționar se confirmă, fiind reținute în seama primarului incriminat mai multe fapte ce cad sub incidența legii penale, în prezent aflându-se în lucru, la Inspectoratul de Poliție, precum și la nivelul parchetelor din județul Suceava, mai multe dosare de cercetare penală.
În ceea ce privește relația comisiei cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate, constatăm menținerea unui număr important al dosarelor la care nu primim răspunsuri în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. La un număr de 179 de adrese am primit răspunsuri cu întârziere de câteva zile la peste 150 de zile calendaristice.
Cel mai mare număr de răspunsuri întârziate se înregistrează la nivelul autorității puterii judecătorești, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz, cel de pe lângă Tribunalul Galați și cel de pe lângă Tribunalul Suceava stabilind întârzieri record de peste 150 de zile.
De asemenea, comisia a fost obligată să revină de două sau de mai multe ori pentru a primi răspuns la memorii adresate prefecturilor județelor Galați, Ilfov, Sibiu, precum și primăriilor din Brașov și București.
În general, comparând numărul întârzierilor și al petițiilor aflate încă în curs de soluționare la finalul semestrului (55 de petiții în curs de soluționare) cu cel din semestrele anterioare, observăm că termenele legale în cazul unora dintre petiții este cu mult depășit, soluționarea lor transferându-se de la un semestru la altul.
În vederea eliminării unora dintre aspectele pe care le-am relevat în acest raport, ca și în precedentele, comisia a concluzionat asupra necesității unor modificări și completări la Regulamentul Camerei Deputaților, care să consolideze instituțional comisia și să clarifice mai bine întinderea autorității sale. De aceea, în aplicarea propunerilor conținute în precedentele rapoarte semestriale și ca urmare a concluziilor referitoare la activitatea din perioada de referință, comisia solicită urgentarea dezbaterii propunerilor sale de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților.
Sub condiția consolidării instituționale a comisiei, apreciem că activitatea de soluționare a petițiilor va răspunde în viitor în mai mare măsură dreptului constituțional de petiționare al cetățenilor români.
Vă mulțumesc pentru bunăvoință și atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.