Daniel Ionuț Bărbulescu

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Tot un caz „Slatina” vizează și declarația mea politică de astăzi, de data aceasta cazul ALRO Slatina.

Titlul declarației este: „ALRO Slatina aparține tuturor românilorˮ.

Cu trei zile înaintea Crăciunului anului 2008, Consiliul de administrație al acestei societăți avea pe ordinea de zi decizia privind închiderea a trei hale de electroliză, din cele șase care funcționează în prezent. Luând cunoștință de această intenție, la inițiativa primarului municipiului, a parlamentarilor de Slatina și a liderilor de sindicat, 5.000 de slătineni au ieșit în stradă și au reușit să obțină o amânare de câteva luni a deznodământului dorit, acela de a păstra doar brandul ALRO și sub acest brand să se vândă în Uniunea Europeană, practic, aluminiu produs în China.

ALRO Slatina vinde aluminiu la export de circa 500 milioane de euro pe an, iar întreaga industrie a aluminiului din România înseamnă o piață de peste 1 miliard de euro anual.

În acest fel, industria românească de aluminiu contribuie la produsul intern brut, la balanța de plăți, deci implicit ajută cursul euro/leu, și la scăderea deficitului de cont curent al României.

De menționat că anul trecut ARLO — Slatina a avut profit net de 190 milioane de euro, iar anul acesta profitul net estimat este de circa 130 milioane de euro.

Drept urmare, argumentul resimțirii efectelor crizei economice globale invocat de către patronat nu stă în picioare, asta cu atât mai mult cu cât trei sferturi din energia consumată de ALRO Slatina este energie hidro, energie achiziționată printr-un contract secretizat la preț preferențial de aproximativ 27 dolari/MGW, în timp ce prețul pieței este undeva la 70 — 80 de dolari.

Contractul de energie este valabil până în 2012 și surplusul de energie rămas prin închiderea unor hale ar genera un profit uriaș companiei, prin revinderea energiei pe piața liberă, lucru cel puțin imoral, dacă nu ilegal.

Odată cu ALRO va dispărea o piață considerabilă, care absorbea consumabile din diverse industrii. Partenerii ALRO care nu vor da faliment vor fi grav afectați, deoarece le vor crește costurile de producție. Afectați vor fi producătorii de cabluri, care folosesc sârma din aluminiu, PRYSMIAN Slatina — 300 de angajați, ICME-ECAB București — 700 de angajați, IPROEB Bistrița — 700 de angajați, dar și producătorii de piese turnate din aluminiu: ALTUR Slatina, „Daciaˮ Pitești, Grupul german „Honsellˮ, care urmează să construiască o fabrică tot în Slatina.

Producătorii de energie ar fi și ei afectați, deoarece ALRO este cel mai mare consumator de energie electrică din România.

Iată de ce ALRO Slatina aparține tuturor românilor și este vital ca această unitate de producție să nu-și închidă porțile. Numai printr-o intervenție unitară a tuturor factorilor de răspundere din statul român, ALRO mai poate fi salvată de la închidere, și municipiul Slatina, de la moarte economică.