Roxana Mînzatu

Mulțumesc, doamnă președinte.

Tema declarației mele este „La muncă egală, plata trebuie să fie egală!”.

Se vorbește des, mult prea des și superficial, în spațiul public despre cât de important este să atragem fondurile europene, însă responsabil pentru acest obiectiv național este să vorbim mai puțin și să luăm măsuri concrete, iar, apoi, să păstrăm aceste măsuri.

În 2014, Guvernul PSD semna Acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană, prin care își propunea ca, din pachetul financiar alocat de Uniune, o sumă de 1,4 miliarde de euro să se îndrepte către educație, inclusiv pentru reducerea abandonului școlar. Încă 1,3 miliarde de euro au fost direcționate pentru proiectele care să ajute comunitățile sărace. Sumele acestea sunt cuprinse în Programul Operațional Capital Uman.

Însă cine de ocupă de scrierea acestor proiecte și de buna lor derulare? Cine? În majoritatea cazurilor, este vorba de școli, care sunt instituții eligibile, iar, fără implicarea personalului din învățământ, banii aceștia nu ar putea fi atrași.

Este deci foarte important să legiferăm așa încât personalul bugetar implicat în derularea de proiecte europene să poată fi corect motivat financiar, mai ales când programul de finanțare permite salarizarea echipelor de proiect din fondurile atrase.

Înțelegând acest lucru, în anul 2014, Guvernul PSD a luat măsurile legislative pentru ca bugetarii implicați în derularea de proiecte europene să poată fi remunerați la nivelul tarifelor prevăzute în ghidul programelor de finanțare. Până la acel moment, legea nu permitea acest aspect.

Am susținut, ca secretar de stat, în fața deputaților de atunci, mult așteptata modificare a art. 34 din Legea salarizării personalului bugetar.

Drept urmare, bugetarii au primit dreptul de a fi plătiți pentru munca lor în proiecte europene la fel ca angajații altor organizații – ONG-uri, organizații sociale, patronate, sindicate – care derulau același tip de proiecte europene.

Salarizare egală pentru muncă egală în proiectele europene înseamnă și fonduri europene suplimentare atrase la bugetul de stat, dar înseamnă, desigur, și contribuții din taxele salariale, pe care să le valorifice tot bugetul de stat.

Și totuși nicio faptă bună se pare că nu rămâne nepedepsită. În noiembrie 2016, prin Ordonanța nr. 80, Guvernul tehnocrat le ia din nou bugetarilor dreptul de a fi plătiți la nivelul tarifelor din ghidul de finanțare.

Ordonanța nr. 80 lovește mai ales în proiectele europene vizând reducerea abandonului școlar care vor începe să fie implementate anul acesta.

Ce motive a avut Guvernul tehnocrat să pedepsească, de exemplu, un profesor debutant dintr-o comună săracă, care, pe lângă munca lui de dascăl și, de cele mai multe ori, pe lângă o navetă obositoare, alege să scrie și să deruleze un proiect pentru școala sa? Căci, pentru munca sa în proiecte, profesorul nostru ar primi 19 lei/oră, conform Ordonanței nr. 80, sumă calculată la nivelul salariului său de bază. Dar el ar putea primi între 50 și 70 lei/oră, dacă am păstra Legea salarizării aprobată în 2014, bani care vin din fonduri europene.