Antal István

Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul alocuțiunii mele este „Informarea corectă a Parlamentului și a opiniei publice din țară”.

După evenimentele din 1989, comunitatea maghiară din România, prin mijloace democratice, exclusiv pașnice și legale, luptă în permanență pentru asigurarea egalității depline și reale în drepturi în raport cu majoritatea românească. Condiția esențială pentru aceasta, pe lângă demersurile de garantare a cadrului legal necesar diverselor forme de autonomie comunitară, o reprezintă relansarea economică a Ținutului Secuiesc, respectiv a regiunilor țării locuite și de maghiari.

După cele două evenimente din secuime de la sfârșitul săptămânii, respectiv Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc, așa cum ne-am obișnuit, în mass-media n-are loc o dezbatere pe fond a dezideratelor enunțate, ci se fac referiri la câteva fraze din care populația țării nu prea percepe nimic sau este revoltată și se întreabă de ce vor mereu altceva „ăștia” (ungurii-secuii)?

Cea mai elocventă demonstrație a celor enunțate a avut loc aseară, în jurul orei 20.30, la Realitatea TV, prin cooptarea în emisiune prin telefon a două figuri obscure și jalnice ale politicii din țară, care au locul în lada de gunoi a istoriei. Vorbesc de cei doi foști primari, domnul Funar din Cluj și domnul Szász Jenő din Odorheiu Secuiesc, prieteni, de altfel, la cataramă, pe 26 octombrie 2005, când scrisoarea domnului Szász în care solicita respingerea Legii statutului minorităților din România, care rezolva multe deziderate din cele solicitate de noi, a fost citită în plen de numitul Funar Gheorghe, senator atunci.

Cei doi s-au înțeles de minune când au avut un scop comun, bulversarea relațiilor interetnice, pentru a mai câștiga câte ceva prin manifestări extreme care îi caracterizau atunci și acum, fapt ce a reieșit și din intervențiile lor obscure de aseară.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ca deputat al secuimii în Parlamentul României la a cincea legislatură, permiteți-mi să vă prezint, pentru informarea corectă a dumneavoastră și a opiniei publice, sumarul Proclamației pentru Secuime, aprobat în unanimitate de cei peste 1.000 de aleși responsabili ai ținutului, aprobat la Marea Adunare din Miercurea-Ciuc, vineri, 4 septembrie. „Proclamație pentru Ținutul Secuiesc (Extras)

Realizarea autonomiei teritoriale

Noi, aleșii locali și parlamentari ai Ținutului Secuiesc, desemnați de comunitățile noastre în calitate de primari, viceprimari, senatori, deputați și consilieri locali, declarăm și pe această cale că singura garanție legală a viitorului regiunii și comunității noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Interesul fiecărui locuitor al Ținutului Secuiesc este crearea unei forme de organizare administrativă care permite locuitorilor regiunii de a decide în mod autonom și de a-și valorifica voința în toate domeniile vieții publice.