## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Încă de la început vreau să le mulțumesc din nou colegilor de la PDL că mi-au dat ocazia, pentru a doua oară în această sesiune parlamentară, să scot în evidență dezastrul și jaful Partidului Democrat Liberal din companiile de stat.
În același timp, orice moțiune simplă a opoziției reprezintă un bun prilej pentru a sublinia eforturile prin care Guvernul Uniunii Social-Liberale încearcă să corecteze abuzurile dintr-o perioadă nefastă pentru dezvoltarea economică a României.
Întrucât opoziția a avut bunăvoința de a se apleca cu un ochi critic spre o temă importantă pentru guvernarea social-liberală, și anume reforma companiilor de stat aflate astăzi în subordinea unor ministere conduse de colegi de-ai mei social-democrați și liberali, am să răspund mai degrabă în calitate de vicepremier și poate mai puțin în calitatea de ministru al finanțelor publice.
Îmi revine, ca și în alte momente, datoria de a pune faptele cap la cap, de a respinge neadevărurile și de a le demonta, întrucât minciuna din guvernarea de ieri a PDL pare că are tendința de a se perpetua prin vocea noii opoziții de astăzi.
## Stimați colegi parlamentari ai PDL,
Aș vrea să fac, cu permisiunea dumneavoastră, o observație care mi se pare de bun-simț. Modul în care ați denumit moțiunea pe care o dezbatem astăzi pare extrem de nerealist. Căpușarea companiilor de stat și „băieții deștepți”, emblema guvernării PDL, ar fi fost un titlu mult mai exact, întrucât vine în întâmpinarea unei realități pe care am arătat-o în nenumărate rânduri încă de la preluarea guvernării, atât eu, cât am fost ministru al economiei, cât și colegii mei responsabili ai ministerelor economice.
După ce ați căpușat, pur și simplu, companiile de stat, după ce ați protejat „băieții deștepți” și contractele lor păguboase pentru statul român, acum veniți în Parlament și, printr-un instrument care ar trebui să critice constructiv guvernarea, dumneavoastră doar încercați să mai salvați imaginea șifonată a guvernării Boc. Deși, în mod paradoxal, domnul Blaga nu a iubit-o foarte tare, iată că astăzi, prin intermediul textului moțiunii, încercați să-i atribuiți alte calități. Să nu credeți că ne deranjează moțiunea simplă prin care vă exercitați dreptul democratic și parlamentar de a critica guvernarea, ne deranjează că încercați să mențineți o practică a dublului discurs.
Am sperat că odată cu dispariția guvernării Boc veți înceta să mai distorsionați adevărul. Depunerea de moțiuni succesive poate fi un exercițiu democratic statutar, dacă acestea îndeplinesc o minimă condiție, aceea de a avea consistență și de a semnala lucruri desprinse din realitate. Patru ani de exercițiu al guvernării se pare că nu au fost suficienți pentru PDL, pentru a învăța că orice acțiune politică, în special cele ce se desfășoară în cadrul Parlamentului, trebuie să aibă parte de o fundamentare serioasă în ceea ce privește argumentația.
Din păcate, reacțiile actualilor lideri PDL par a fi rezultatul unei agresivități date de pierderea privilegiilor pe care mulți din camarila PDL-istă le-au avut în companiile de stat, și nu numai. Ne dezvăluiți în textul moțiunii că de aproape un an de zile Guvernul USL continuă să invoce greaua moștenire.
Stimați parlamentari ai PDL, aveți mare dreptate. Readucem în discuție dezastrul guvernelor Boc, pentru că
este un fapt, nu o ipoteză. Căci moștenirea lăsată, din păcate, este cu adevărat grea. Ați lăsat o țară prădată, în ruină, ați dezamăgit, ați ignorat nevoile românilor și ați guvernat cu dispreț. Guvernul USL dezvăluie zi de zi lucruri ascunse cu grijă de guvernarea PDL, identificăm maladii acute lăsate moștenire și găsim soluții pentru a le vindeca. Guvernul Uniunii Social-Liberale are sarcina dificilă de a redresa România în plină criză economică globală.
Înainte de a putea reconstrui, misiunea noastră a fost de a repara. Aceasta a fost ordinea logică și firească a lucrurilor. Mai mult de un an de zile am avut nevoie să punem lucrurile în ordine și să reparăm o parte din nedreptățile pe care le-ați provocat românilor. Anul 2012 a fost un an al schimbărilor în bine, unele reușite, altele, din păcate, zădărnicite. O schimbare în bine după guvernarea PDL este că Uniunea Social-Liberală redă românilor dreptul de a cunoaște adevărul despre starea țării lor și despre costurile redresării economice. USL și-a asumat fără jumătăți de măsură gestionarea unei situații economice dramatice ce a fost lăsată în urmă de fosta guvernare. Faptul că acum lideri ai PDL vin și depun moțiuni în Parlament nu poate fi decât un simplu exercițiu de imagine.
## Stimați colegi,
Moțiunea PDL pe care o dezbateți astăzi și care, nu ne îndoim, va fi respinsă este o reclamație împotriva României scrisă cu rea-credință. Această moțiune readuce în Parlamentul României dublul discurs de pe vremuri al Partidului Democrat Liberal, dar pe o voce mult mai mică și de acum fără priză la public.
Partidul care susține moțiunea a devenit un partid mic într-un timp scurt și din cauza aceasta are dublu discurs. Textul moțiunii este o culegere de acuze nefondate, de răstălmăciri și de insinuări strigate de PDL pe un ton agitat, aici, în Parlamentul României, în speranța că vor răzbate până la instituțiile financiare internaționale.
Și încă un argument ce ține de o procedură parlamentară normală. O moțiune simplă are ca obiectiv formularea unei poziții la o problemă de politică internă sau externă, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Ați sărit etapa interpelării, un instrument foarte la îndemână, prin care ați fi putut primi răspunsurile căutate foarte simplu, e adevărat, fără o vizibilitate mediatică.
Ați auzit de la cititorul moțiunii, domnul deputat Nazare, că USL nu și-a respectat „promisiunile făcute Fondului”. Această exprimare trădează modul incorect în care Partidul Democrat Liberal, pe când era un partid mare ce controla Guvernul, a abordat relația României cu instituțiile financiare internaționale, și anume prin promisiuni repetate și niciodată respectate.
După ce, în urmă cu un an, românii au încredințat Uniunii Social-Liberale conducerea administrațiilor locale, iar apoi la finele anului 2012 poporul a decis, cu o majoritate fără precedent, că Uniunea Social-Liberală trebuie să-și continue misiunea încă patru ani, pentru a readuce țara pe calea bună, relația României cu instituțiile financiare internaționale a devenit mai serioasă și mai substanțială decât a fost vreodată în timpul guvernării PDL.
Neajunsurile guvernării PDL au fost naționale. Salarii tăiate în toată țara, peste 100 de mii de locuri de muncă desființate prin decizii deliberate ale Guvernului PDL. Partidul Democrat Liberal a devenit sinonim cu injustiția, suferința și nesiguranța la scară națională. Dacă au existat reușite în guvernarea PDL, ele au fost strict personale și tăinuite cu grijă până anul trecut. Acum ele se regăsesc în concluziile
rapoartelor de control ale Guvernului USL. Unele se regăsesc și în dosare instrumentate de instituțiile specializate în combaterea infracțiunilor.
Cel mai frecvent, guvernarea PDL a utilizat în companiile de stat angajarea de cheltuieli masive peste limitele bugetare aprobate, atribuirea de contracte fără control financiar preventiv, direcționarea contractelor către firme agreate prin eludarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice și suplimentarea discreționară a valorii contractelor. Toate acestea pentru a îndesa averi colosale în conturi personale, pe cheltuiala celor mulți.
La Complexul Energetic Oltenia, numai în ultimele 3 luni ale guvernării PDL câteva firme agreate de Partidul Democrat Liberal au căpătat contracte în valoare de peste 350 de milioane de lei, contracte de 220 de milioane de lei au fost atribuite prin eludarea controlului financiar preventiv. Aici regăsim și nelipsita practică a licitațiilor competitive marca PDL în care, spre exemplu, se cerea prin caietul de sarcini al unei licitații ca autovehiculele oferite spre vânzare să aibă neapărat 8 boxe, 2 țevi de eșapament dreptunghiulare cromate și ampatamentul de 2.893 mm. Asta da competiție!
Culmea contractelor dezavantajoase pentru companiile de stat o regăsim la Hidroelectrica, bineînțeles, tot sub guvernarea PDL. Prejudiciile aduse acestei companii sunt deja de notorietate: 440 de milioane de lei prejudiciu din cumpărarea de energie electrică la prețuri majorate în perioada 2009–2011; 5 miliarde de lei pierderi totale din vânzarea energiei la prețuri diminuate prin contractele cu „băieții deștepți”.
La Compania Națională „Poșta Română”, PDL a încălcat constant hotărârile propriului guvern în 2009, 2010, 2011, depășind limitele de cheltuieli, lăsând această companie națională cu pierderi de 500 de milioane de lei, acumulate în cei 3 ani, cu datorii de 550 de milioane lei și cu încă 175 de milioane lei neîncasați, fără nicio procedură operațională privind modul de recuperare a creanțelor.
Întrebăm public PDL: dacă ați fi rămas la guvernare, cu cât ați fi crescut tarifele poștei pentru a recupera de la populație aceste sume uriașe?
În același timp, la Conpet – SA, sub guvernarea PDL au crescut de 8 ori sumele alocate pentru cheltuieli de protocol. Până și la Regia Autonomă „România Film” s-au întins practicile abuzive ale guvernării PDL: 24 milioane de lei prejudiciu la bugetul de stat, stabilit prin acte de control, din vânzarea sălilor și grădinilor de cinematograf deținute în toată țara, în perioada 2009–2011.
Am dat câteva exemple, puține dar grăitoare, despre modul în care guvernarea PDL a înțeles să privatizeze, în fapt, regiile autonome și companiile de stat, capturând profiturile acestora în firme private prin contracte preferențiale și prin politica managementului defectuos intenționat.
Au fost astfel în pragul falimentului companii mari, de tradiție, odată reprezentative, care puteau fi jucători importanți pe piața europeană. Reamintesc aici situația dezastruoasă de la Oltchim, caracterizată prin pierderi și datorii în valoare totală de circa 4 miliarde de lei, acumulate în proporție covârșitoare sub guvernarea PDL, fără nicio măsură de stopare a dezastrului și fără nicio transparență față de public.
De asemenea, CFR Marfă, astăzi, cu pierderi și datorii de 3 miliarde de lei, acumulate până în 2012. Nu este de mirare că, în aceste condiții, partenerii financiari internaționali au fost nevoiți să impună României captive sub stăpânirea
democrat-liberală măsuri atipice de salvare, până la schimbarea puterii politice.
În privința arieratelor celor 19 companii de stat prevăzute în acordul cu FMI, ținta stabilită pentru finele anului 2012 a fost de 9 miliarde de lei.
Rețineți însă că realizarea acestei ținte era pusă în corespondență cu finalizarea lichidării Companiei Naționale a Huilei și cu privatizarea Oltchim. La finele anului 2012, arieratele înregistrate de aceste două companii de stat erau de 1,85 miliarde lei la Oltchim, respectiv 4,93 miliarde lei la Compania Națională a Huilei, ceea ce înseamnă, cumulat, 6,78 miliarde de lei.
Așadar, prin corectarea volumului arieratelor de 12,7 miliarde lei înregistrate în decembrie 2012 cu arieratele cumulate ale celor două companii sus-menționate, rezultă că managementul economic al Guvernului USL a reușit să se încadreze în ținta de arierate prevăzute în Acordul cu Fondul Monetar Internațional. Din acest punct de vedere, suntem convinși că și prin managementul realizat în sectorul companiilor de stat suntem pe drumul cel bun. Chiar dacă remarcăm și evoluții inerțiale, acestea sunt însă tot consecința contractelor oneroase, multianuale, prin care clientela politică portocalie a căpușat, tot multianual, companiile aflate încă în portofoliul statului.
Asumarea de către Guvernul PDL față de Fondul Monetar Internațional, la finele anului 2010, a unor angajamente privind modul de desemnare a conducerilor companiilor de stat a reprezentat recunoașterea faptului că, în mai puțin de doi ani de guvernare, PDL provocase o degradare gravă a performanțelor companiilor de stat prin înlăturarea profesioniștilor din funcțiile de conducere și prin înlocuirea lor cu oameni fideli PDL sau anumite persoane din conducerea PDL. Un apel rapid la memorie ne arată că în perioada 2009–2010 s-a petrecut în România o operațiune concertată, pe scară largă, de racolare agresivă sau de înlăturare a persoanelor cu funcții de conducere în toate zonele: administrație publică centrală și locală, autorități și agenții naționale, regii autonome și companii naționale.
Mii de profesioniști au fost obligați să jure credință oarbă Partidului Democrat Liberal și să-și dovedească supunerea prin diverse favoruri sau să-și piardă posturile. În România a reapărut atunci nomenclatura, o nouă castă de privilegiați, de despoți ghidați de interese personale, oameni fără experiență, care căpătaseră o putere neașteptată și care imediat au abuzat de ea.
Până în anul 2009, România nu avusese nevoie de angajamente internaționale pentru a avea performanțe cel puțin acceptabile la nivelul instituțiilor și întreprinderilor publice. Anterior primului Cabinet Boc, în România era de la sine înțeles că o regie autonomă sau companie de stat nu poate fi încredințată decât unei echipe de profesioniști cu experiență, membri de partid sau nu. Până la guvernarea PDL, managerii companiilor de stat erau ținuți de criterii de performanță corecte, bune pentru companii și pentru bugetul statului.
După primul an de guvernare PDL a fost sesizată o degradare rapidă a performanțelor companiilor de stat proaspăt încredințate nomenclaturii PDL. Deja în anul 2010 Acordul dintre România și Fondul Monetar Internațional releva scăparea de sub control a pierderilor companiilor de stat. Lipsa de interes a guvernării PDL pentru stoparea declinului sectorului economic de stat în România a devenit evidentă la Washington și astfel au apărut, în Acordul cu
Fondul Monetar Internațional, angajamente specifice cu privire la companiile de stat românești.
Partidul Democrat Liberal a întârziat cât a putut de mult revenirea la un sistem normal de administrare a companiilor de stat și a lăsat să treacă cel puțin un an până la adoptarea Ordonanței de urgență nr. 109/2011.
Mizând că va rămâne la guvernare încă un timp îndelungat, PDL nu a adoptat o legislație la cheie, cum se pretinde în moțiune, ci un act normativ incomplet, defectuos, menit să creeze aparența unei voințe politice de schimbare a propriilor practici. Viciile de substanță din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109 au fost dublate de vicii de procedură în adoptare. Actul normativ nici nu a fost pus în dezbatere publică și, după cum am arătat, Guvernului PDL i-a trebuit un an să emită acest act normativ.
Noi am întâmpinat deja unele dificultăți în implementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, sub aspectul legalității actului normativ, care era deja contestat în fața instanțelor judecătorești la data învestirii primului guvern USL.
Alte dificultăți în implementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109 au fost generate de erori, intenționate sau nu, în economia actului normativ. Spre exemplu, administratorii nou-desemnați sunt obligați să prezinte în termen de 3 luni un plan de administrare a companiei cu capital integral sau majoritar de stat. Însă acest termen s-a dovedit a fi imposibil de respectat, în condițiile în care marea majoritate a membrilor consiliului de administrație provin din afara companiei și ar trebui să formeze o echipă eficientă, să relaționeze cu conducerea executivă și cu acționarii, să identifice problemele companiei și soluțiile concrete pe termen scurt, mediu și lung, precum și să formuleze o strategie de redresare a companiei.
Mai mult, acolo unde Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109 putea fi pusă corect în aplicare, ultimul guvern PDL a avut grijă să greșească implementarea. Astfel, la Ministerul Economiei, în loc să fie organizate licitații pentru angajarea unor experți independenți care să prezinte candidați pentru consiliile de administrație ale companiilor nominalizate în ultimul acord cu Fondul Monetar Internațional, Guvernul PDL, debarcat în primăvara anului trecut, prin voința Parlamentului, angajase cheltuieli de 600.000 de euro numai pentru angajarea unui consultant care să redacteze caietele de sarcini în baza cărora ar fi urmat, eventual, vreodată, să fie angajați și experți în resurse umane. Apoi, în cele 4 cazuri indicate și în moțiune, Guvernul PDL demis obligase companiile Romarm, Oltchim, Hidroelectrica și Electrica Furnizare să plătească alți 700 de mii de euro, onorarii pentru selectarea doar a câte unui director general, fără a se preocupa să schimbe din funcții propriii vasali numiți în consiliile de administrație.
Pentru a elimina toate viciile, intenționate sau nu, lăsate de trecutele guverne PDL în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011, precum și pentru a oferi un cadru legal pentru guvernanța corporativă, la nivelul întreprinderilor publice, adaptat realităților din România, USL a inițiat încă din toamna anului trecut Proiectul de lege privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, aflat actualmente în dezbaterea Parlamentului. Avem convingerea că, în înțelepciunea sa, puterea legiuitoare va reda întreprinderilor publice garanția îndreptării greșelilor din perioada guvernării PDL.
Între timp, Uniunea Social-Liberală, prin intermediul Guvernului Ponta, a luat măsuri de stopare a dezintegrării companiilor de stat, acolo unde au fost constatate abuzuri și
practici dăunătoare statului român. Este adevărat că în unele cazuri au fost înlocuiți membri sau vasali PDL, dar aceasta pentru că PDL acaparase toate companiile de stat și are o legătură oficială cu starea deplorabilă în care ne-au lăsat aceste companii.
Prin susținerea populară neegalată, prin majoritatea parlamentară stabilă și dedicată, prin angajamentele ferm asumate de a readuce România pe traiectoria europeană meritată, prin priceperea de a găsi soluții viabile atât problemelor economice, cât și celor sociale, guvernarea social-liberală are baze puternice pentru un parteneriat bun cu instituțiile financiare internaționale, pentru asigurarea stabilității macroeconomice a României, pentru revenirea la un climat sănătos după guvernarea PDL.
Am făcut progrese însemnate în implementarea măsurilor asumate prin programul de guvernare și prin acordurile negociate, iar implementarea guvernanței corporative la companiile de stat nu a fost neglijată. Ministerul Economiei a demarat în 2012, sub conducerea subsemnatului, procedura de selecție a administratorilor neexecutivi și executivi pentru 38 de companii de stat din energie, apărare și alte ramuri ale industriei, contractând serviciile a cinci consorții de firme specializate în recrutarea de manageri.
Procesul de selecție a fost preluat de noii titulari ai portofoliilor economiei și energiei. Banul public a fost mai bine gestionat. Cheltuiala pentru selectarea unui întreg consiliu de administrație se situează acum la nivelul tarifului plătit de PDL pentru un singur caiet de sarcini. Cheltuiala totală pentru 10 consilii de administrație desemnate în acord cu procedura Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109, dintre sute de candidați, este inferioară onorariilor agreate de PDL pentru un singur director general. Au primit deja votul adunărilor generale ale acționarilor administratorii de la următoarele companii: Transgaz, Electrica Furnizare, Electrica Distribuție Muntenia-Nord, Nuclearelectrica, Romgaz. Sunt în pregătirea experților listele finale de candidați pentru Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica și Transelectrica. A fost atribuit și urmează să fie semnat contractul subsecvent pentru consiliile de administrație la Oil Terminal, Conpet, Societatea Națională de Închidere a Minelor Valea Jiului.
Ministerul Transporturilor integrează un amplu proiect, finanțat din Fondul Social European, activităților de îmbunătățire a guvernanței corporative la întreprinderile publice din subordine și a încheiat, în luna mai 2012, un contract de asistență tehnică cu Banca Mondială. Și la acest minister a fost sesizată anomalia generată de guvernarea PDL prin numirea de directori generali înainte de a fi selectate consiliile de administrație.
De asemenea, unele deficiențe manageriale acute la companiile din subordine, cum este Metrorex, au fost înlăturate prin numirea de administratori provizorii până la finalizarea procedurilor de selecție, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.
Consiliile de administrație au fost selectate de experți și validate de adunarea generală a acționarilor la CFR, CFR Călători, CFR Marfă și TAROM.
Președintele consiliului de administrație și directorul general au fost desemnați și la Compania Națională Aeroporturi București – SA.
La CFR Telecomunicații, CFR Electrificare, Metrorex procedura de selecție este în fază avansată și se estimează finalizarea ei în scurt timp.
În toate cazurile, numirea directorilor generali executivi este încredințată consiliilor de administrație, și nu acționarului, statul român, astfel cum este normal și corect, inclusiv din perspectiva Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011.
Ministerul pentru Societatea Informațională a finalizat încă de anul trecut procesul de implementare a managementului profesionist la Compania Națională „Poșta Română”.
Cât despre guvernarea PDL, nu putem spune decât că va rămâne una în care „băieții deștepți” au condus discreționar aceste companii, la fel cum au condus și țara. O guvernare în care unii s-au îmbogățit pe seama românilor, în care unii au prădat, iar alții au răbdat.
Ceea ce a rămas din guvernarea dumneavoastră, legat de subiectul companiilor de stat, nu este o legislație la cheie, ci sunt imensele datorii și pagube acumulate într-o perioadă scurtă de timp. Misiunea noastră rămâne aceea de a eficientiza companiile de stat și de a corecta aberațiile economice pe care le-am găsit în aceste companii.
În guvernarea USL vom introduce în mod real managementul profesionist. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.