Da, la ceas de seară, dacă doriți dumneavoastră. De asemenea, vorbim despre strategie și despre mixul energetic diversificat.
Domnilor,
Greșeala vine din urmă cu 10 ani, când noi am pornit în producerea de energie electrică pe companii cu unică resursă. Nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru și sigur că promovarea unor legi în Parlament, care stau tot la fel, de patru-cinci ani, precum Legea holdingului sau alte legi, va permite o reașezare a sistemului energetic pe alte baze. Fiecare companie ar trebui să aibă un mix de resurse pe baza căruia produce energie electrică. Lucrurile acestea nu se întâmplă. Și din cauza opoziției organismelor internaționale, dar și pentru faptul că noi nu am insistat să arătăm că țara noastră este singura din Uniunea Europeană care funcționează pe un asemenea sistem de organizare și care este prost.
Strategia – sigur că eu am fost cel care am spus că România are nevoie de o nouă strategie energetică –, strategia făcută în 2007 până în 2020 este – să spun – în vigoare, dar ea suportă reajustări, pentru că evoluțiile în domeniul energetic sunt foarte rapide și este nevoie de o nouă strategie energetică.
Sigur că, ca să faci o strategie energetică, sunt niște reguli: unu – să ai bani; și doi – să aplici procedurile de transparență europeană. Asta am făcut.
În momentul de față, colegul meu care a venit după mine are toate condițiile pentru a da drumul la această licitație pentru strategia energetică a României.
Și ce trebuie să urmărească această strategie? În primul rând – cel puțin asta este părerea mea și asta am cerut
tuturor –, securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico-sociale în contextul unei viitoare cereri de energie în creștere; protecția mediului pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivității economice prin menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali.
Desigur că primii pași au fost făcuți, drept dovadă sunt investițiile începute în ultimul an, negocierile aflate în derulare și modul în care am încercat să corectăm disfuncționalitățile sistemului energetic.
În prioritizarea investițiilor necesare ne-am concentrat atenția asupra investițiilor care aduc plusvaloare față de producerea de energie în sine, cu referire la impactul pozitiv asupra mediului de afaceri și dezvoltarea socioeconomică a țării; crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industriei locale; atragerea tinerilor către tehnologii și domenii cu perspectivă de remunerare bună pe termen lung, pentru diminuarea relocării forței de muncă tinere specializate.
Procesul de atragere a investițiilor a fost dublat de un amplu program de privatizare. Acest program, așa cum bine știți, a fost un succes, îmi pare rău că dumneavoastră nu l-ați menționat. Noi am primit felicitări pentru listările pe care le-am făcut anul trecut. Nu mai vorbim de Romgaz, care a fost listat atât la Bursa din București, cât și la cea din Londra, unde a fost un real succes. Vă place, nu vă place, asta este realitatea! Și bineînțeles că ar fi fost de dorit să faceți lucrul acesta acum 10 ani, acum opt ani, acum șase ani.
Ați avut posibilitatea, nu ați fost în stare, îmi pare rău!
Sigur că prin lucrul acesta, în afara faptului că am atras resurse financiare, unele la bugetul de stat, altele în companii, aceste listări au dus la consolidarea pieței românești de capital, la încurajarea emitenților de a se finanța prin intermediul pieței de capital și prin creșterea veniturilor la bugetul de stat.
Prin tranzacționarea pe bursă am asigurat, totodată, posibilitatea ca investitorii privați să participe la deciziile și managementul acestor companii de stat, îmbunătățindu-se astfel eficiența operațională a acestor companii.
Desigur că vom continua aceste listări. N-o să așteptăm strategia energetică pe care dumneavoastră ne-o recomandați, pentru că este nevoie ca, de exemplu, Complexul Energetic Oltenia să fie listat la bursă anul acesta cu 15% și, de asemenea, la Complexul Energetic Hunedoara urmărim atragerea unui investitor care să preia un pachet de acțiuni reprezentând 51% din capital, prin majorarea de capital prin emisiune de noi acțiuni. Vânzarea pe bursă a 51% din Electrica – SA sperăm să fie, de asemenea, un succes.
Sigur că vă deranjează faptul că s-a înființat acest departament pentru energie.
Eu zic că a fost un lucru bun și trebuie să rămână ca un departament specializat pentru energie, și cred lucrul acesta, că acest departament va avea o evoluție pozitivă în dezvoltarea energeticii românești. N-am nicio îndoială în sensul acesta.
Voi face însă câteva referiri la managementul sistemului energetic.
Ne spuneați că nu am respectat Ordonanța Guvernului nr. 109. Eu vă spun că am respectat-o și că peste tot sunt profesioniști. Niciunul din cei cu care am făcut selecția de candidați nu este membru de partid.
Domnul Metea nu este membru de partid, nu l-am ales eu, l-au ales societățile de selectare, care au fost unele de pe vremea dumneavoastră. Le-am preluat. Singurul la care puteți să faceți o anumită afirmație este Complexul Energetic Oltenia, dar care nu mai este membru de partid. A fost. Să spun eu care au fost membrii PDL pe vremea dumneavoastră? Toți directorii. Îi am aici notați, dacă vreți, dar nu cred că lucrul acesta este foarte important.
Important este ca aceste companii să aibă deschidere spre managementul privat, să poată să coopteze în consiliul de supraveghere profesioniști, atât din țară, cât și din străinătate, din partea fondurilor private care au cumpărat acțiuni la aceste companii și în felul acesta să internaționalizăm aceste companii și să poată să joace un rol important pe această piață, fie că-i piața românească, fie că e piața regională.
Sigur că eu am făcut un răspuns mult mai mare, el este în scris, o să-l las, dacă doriți, vi-l și înmânez! Fac doar un răspuns, vă dau doar un răspuns la principalele puncte ridicate de dumneavoastră. Dar, ca să nu rămână niciun fel de îndoială, trebuie să precizez că toate procesele de recrutare a administratorilor derulate la nivelul Departamentului pentru Energie, verificarea modului în care candidații îndeplinesc criterii de recrutare și selectare, evaluare-testare, verificarea referințelor și primele interviuri au fost realizate de firme specializate în recrutare de resurse umane. Ca să nu mai facem niciun fel de referire la acest lucru.
Vă mai spun un lucru. Că ați adus vorba despre Hidroelectrica. Toate organismele internaționale ne-au felicitat pentru Consiliul de Supraveghere pus la Hidroelectrica, în urma Ordonanței nr. 109. Niciunul nu a fost membru de partid vreodată. Vă rog să verificați lucrul acesta și să nu mai faceți afirmații de acest gen.
Deci, referitor la taxa pe stâlp, așa cum vă place s-o numiți, aceasta intră în categoria impozitelor și se încadrează în ansamblul măsurilor fiscale de creștere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, întreprinse de Guvern în contextul evoluțiilor economice și financiare interne.
Având în vedere reglementările contabile, precum și prevederile art. 18 și 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora evidența contabilă financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ-teritoriale se ține distinct contabilitatea în minister a organelor de specialitate, precum și cea a administrației publice centrale sau locale, după caz, construcțiile din domeniul public nu intră sub incidența acestui impozit. Deci orice afirmație a dumneavoastră mi se pare de rea-voință.
De asemenea, și în domeniul agriculturii s-au făcut foarte multe lucruri în acest sens.
Referitor la impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, trebuie precizat faptul că cerințele de consolidare fiscală, caracterul nerenegenerabil al resurselor naturale, precum și faptul că la momentul adoptării Ordonanței Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, nivelul redevențelor era cel stabilit în anul 2004, au impus adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a
economiei și o contribuție a agenților economici în domeniul exploatărilor resurselor la efortul general de dezvoltare a țării corespunzător importanței acestui sector.
Calendarul de liberalizare! Păi, trebuie să îl întrebați pe domnul Boc! Și l-a asumat și noi l-am continuat. Așa cum bine știți, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie ANRE-ul va face ultima mărire de preț în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, motiv pentru care sperăm ca prețul să aibă o anumită stabilitate și pe piața gazelor din România. Deci aici nu am făcut altceva decât să respectăm memorandumul încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și facem eforturi ca prețul gazelor naturale să nu ajungă la nivelul calendarului – el a fost stabilit până la sfârșitul anului 2014 –, adică, cumva, prețul să scadă față de cel pe care îl știți dumneavoastră din înțelegerea cu Fondul.
În ceea ce privește creșterea accizelor la carburanți. Păi, ați uitat sintagma: „aici sunt banii dumneavoastră”? Chiar ați uitat-o? Doriți să facem autostrăzi în România cu ce bani? De unde? Avem nevoie de acești bani pentru a putea să investim în infrastructură. Deci faptul că vă opuneți la această taxă mi se pare o ipocrizie, da’, mă rog, este problema dumneavoastră.
Sursele de energie regenerabilă.
Am vorbit la început despre sistem și despre impactul energiei regenerabile asupra funcționării sistemului energetic național. Este o temă intens dezbătută, însă de cele mai multe ori argumentele din spațiul public omit interesul național, funcționarea în condiții de siguranță a sistemului.
Într-adevăr, guvernarea anterioară a lăsat o piață regenerabilă funcțională, atât de funcțională încât nu mai funcționează nimic altceva în piața de electricitate în afara acestora.
De aceea sunt mari probleme de atragere a investiției în alte capacități energetice necesare asigurării securității energetice a țării. Ați dezvoltat o schemă mult prea generoasă pentru capabilitățile consumatorului din România și, în același timp, cea mai generoasă din Europa. Astfel, consumatorii cei mai săraci din Uniunea Europeană plătesc cel mai mult pentru energia verde.
În plus, în România, prin reglementări secundare, a fost asigurat accesul garantat și prioritar la rețele, fără discriminare, al tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, reglementări care nu au fost asigurate de alte state membre, mult mai bogate decât România.
Dezvoltarea regenerabilei nu a produs nici locuri de muncă în România, nu a dezvoltat nici industria românească, ci a transformat România într-o piață de desfacere extraordinar de profitabilă. Drept dovadă, chiar și după aplicarea Ordonanței nr. 57/2013 au fost sute de cereri de acreditări, iar această realitate spune multe despre profitul acestor producători înainte de aplicarea ordonanței.
Cine poate să-mi spună cât de corectă poate fi această schemă susținută și promovată la Uniunea Europeană de către Guvernul PDL, încât un producător de regenerabile să poată vinde energia produsă cu zero lei pe megawatt sau să plătească ca să cumpere energia de la ei?
De ce? Pentru faptul că profitul lor este asigurat direct din factura consumatorului final, astfel încât piața de electricitate nu beneficiază de o funcționare corectă, conform căreia
producătorii și-ar vinde energia la costurile de producție. Profitul acestor producători provine direct de la consumatorul român, merge direct la companii din afara României și nu se reinvestește în țară.
Le-am solicitat producătorilor de regenerabile să investească în alte proiecte energetice din România, altele decât regenerabilele. Niciunul nu face acest lucru. Tot profitul merge în afara țării. Am fost nevoit să opresc acest jaf asupra consumatorului român și am propus o schemă de reducere a suportului pentru regenerabile, absolut necesar și solicitat de către consumatorii energointensivi din țară.
Evoluția impactului în factura consumatorului final a contribuției pentru energia regenerabilă în cursul anului 2013 a fost de creștere accelerată de la 30 lei pe megawatt la circa 53 de lei pe megawatt. Dacă nu se aproba legea și nu era promulgată de președinte, aceste prețuri se duceau la 80 de lei pe megawatt. Iată de ce a fost nevoie să luăm aceste măsuri extrem de importante pentru consumatorii români.
Aș mai vrea să vă spun ceva. Apropo de mafie și de ceea ce vorbiți dumneavoastră. Să vă dau niște exemple, poate vi le împrospătez, că le-ați uitat. Să vă spun de Hidroelectrica. Cine a adus-o în starea în care a adus-o? Să vă spun de Regia de Activități Nucleare, 200 de milioane de euro minus? Să vă spun ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Oltenia? Vă dau documentele, dacă vreți, să vă uitați peste ele, să vedeți jaf și mafie, nu ceea ce spuneți dumneavoastră aici!
Al doilea lucru pe care vreau să vi-l dau. Dacă ne spuneți de... eu vreau să vă spun un lucru. În 2013 veniturile, față de 2012, ale societăților în energie au crescut cu 139%. Profitul cu 137%. O fi bine, o fi rău? Ce părere aveți? E mai bine, nu? A, deci asta e mafia. Da?
Vă mai dau un exemplu. În 2011, dumneavoastră ați avut venituri de 23,7 miliarde de lei la toate companiile energetice. Și ați obținut un profit de 1,49 miliarde de lei, față de 2,7 miliarde de lei pe care i-am obținut noi. Deci la venituri mari ați luat profit mic. De ce? Păi, căutați dumneavoastră de ce. Costurile, banii furați, acolo să vă uitați, domnule ministru, nu ne dați nouă lecții cu furatul și cu chestiuni de genul acesta!
În concluzie, stimați colegi, tot ceea ce am prezentat astăzi arată că eu și echipa din Guvern am avut viziune în ceea ce privește gestionarea sistemului energetic național. Am ținut cont de interesele consumatorilor români, am ținut cont de problemele jucătorilor din industrie, am ținut cont de necesitatea dezvoltării capacităților de producție și de dezvoltarea interconectărilor în vederea poziționării României drept jucător strategic la nivelul regional.
Principalul obiectiv al sectorului energetic românesc este acoperirea consumului anual de electricitate și căldură pe întreg parcursul anului. În urma schimburilor de electricitate care au loc anual în sistemul energetic interconectat european efectuate prin contracte comerciale pe piața concurențială se constată că România este un stat exportator de electricitate în regiune. Pentru a rămâne un pol energetic regional, respectiv pentru a-și consolida această poziție, este necesar să dezvoltăm capacități noi de producție într-un mix energetic diversificat, conform cu cerințele de mediu actuale, să avem capacități de echilibrare a sistemului național, în condițiile creșterii ponderii regenerabile în sistem, și să dezvoltăm interconectări în vederea diversificării rutelor de transport electricitate și gaze naturale, dar și pentru
asigurarea comercializării electricității pe piețele de energie conexe.
Avem în acest sens un pachet de proiecte prioritare, inclus în orientările strategice în energie, pentru orizontul de timp 2035.
Vreau să punctez câteva elemente referitor la afirmația conform căreia România are supracapacități de producție. Foarte mulți confundă termenii. Când vorbim despre capacitate, avem în vedere puterea instalată cu energia capabilă a fi produsă, fără a ține seama de faptul că fără combustibilii necesari această energie nu poate fi produsă. Este de reținut și faptul că unele dintre aceste capacități reprezintă rezerve de funcționare obligatorii pentru securitatea sistemului energetic național, iar altele sunt centrale vechi, neperformante economic, și care urmează a fi scoase din uz și înlocuite cu capacități noi.
Îmi reafirm angajamentul față de respectarea programului de investiții necesar sistemului energetic național, program care trebuie să vizeze dezvoltarea de noi capacități, modernizarea și retehnologizarea celor vechi, dezvoltarea interconectărilor și valorificarea resurselor interne benefice economiei naționale.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.