Cu tot respectul pe care vi-l port și cu toată considerația mea față de cea mai importantă instituție a democrației, trebuie să spun că, pe fond, moțiunea este nu doar neîntemeiată, ci și neonestă.
Cum să interpretăm o astfel de moțiune împotriva unui ministru susținut pentru activitatea desfășurată de toate organizațiile mari de producători din România, când liderii organizațiilor respective de producători se declară mulțumiți de activitatea ministrului actual al agriculturii? Ne întrebăm ce urmăresc, de fapt, cei care au scris moțiunea.
De altfel, toți cei din sală știu că nu este vorba despre agricultură, despre grija față de fermieri, așa cum
se clamează în debutul moțiunii. De unde știm asta? Din simplul fapt că, atunci când am preluat ministerul, am găsit foarte multe probleme.
De șase luni, eu și echipa actuală reparăm greșeli și căutăm soluții. Suficient să menționez aici doar pierderea unui miliard de euro la dezvoltarea rurală, penalizări de aproape 800 de milioane de euro la APIA și AFIR, întârzieri foarte mari și decizii greșite în ceea ce privește plățile directe, ca să le citez doar pe cele mai importante.
Neajunsurile n-ar fi problema, că de aceea am venit, să le repar, ci faptul că am găsit și oamenii cu/și prin care acestea au fost create. Însă halucinant, că tot ați folosit termenul acesta în textul moțiunii, este faptul că mi se reproșează decizia de a mă dispensa de serviciile acelora care, prin deciziile luate, au dat dovadă de incompetență și au frânat activitatea.
Revenind la textul moțiunii, acesta conține neadevăruri evidente, în speță cele legate de balanța comercială, absorbția de fonduri, subvenții etc., pe care le voi clarifica punctual.
În realitate, astăzi, după șase luni de mandat, am găsit soluții aproape la toate problemele. Multe dintre ele au fost puse în practică și dau roade și altele urmează să fie realizate până la toamnă.
Eu mi-am asumat o viziune și un plan de acțiuni care au necesitat și necesită efort și timp. Nu este însă motiv de laudă a spune că duci agricultura pe unul din primele locuri în economia unei țări. Sper să nu se îndoiască nimeni de respectul meu pentru agricultură, dar creșterea agriculturii în PIB este caracteristică statelor slab dezvoltate. În țările dezvoltate ale UE, agricultura se situează, ca medie, undeva spre 1,7% din PIB.
Până să trec la cele patru puncte incriminate în moțiune, am să mă refer puțin la balanța comercială.
Dinamica balanței comerciale cu produse agroalimentare între 2012 și 2015, conform datelor INS, a fluctuat astfel: în 2014, balanța pe ansamblu a fost negativă, cu un deficit de 746 de milioane; în anii 2013 și 2014 a fost pe ansamblu pozitivă, dar în 2015 balanța a devenit din nou negativă, minus 128 de milioane de euro. Aceasta s-a datorat evoluției conjuncturale a prețului la cereale. Cred însă că România ar trebui să se orienteze către exportul de produse agroalimentare cu valoare adăugată mare, altfel, câtă vreme România va continua să exporte preponderent materii prime, nu vom avea o agricultură competitivă.
Referitor la neacordarea plăților directe în agricultură, pe care cei care au scris moțiunea o reclamă, mi se pare o sintagmă perfect neadevărată.
Subvențiile se plătesc, și încă într-un ritm din ce în ce mai accelerat, și aceasta în pofida situației problematice când am preluat ministerul acum șase luni. Astfel, de când am fost învestit ca ministru până la această dată, suma totală plătită de fermieri este de: 1 miliard 123 de milioane, repartizată pe fonduri astfel: Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 730 de milioane de euro; FADR, Fondul pentru agricultură și dezvoltare rurală, 125 de milioane de euro; bugetul național, 270 de milioane de euro.
Din data de 11 mai a început emiterea de ordine de plată pentru înverzire, în cel mai scurt timp urmând să fie plătite peste 530 de milioane de euro, iar din data de 14 mai
a început autorizarea la plată a măsurii 1.3 Agromediu – plata efectiv a măsurii 1.3 se face numai după ce AFIR aprobă sumele autorizate.
Până astăzi, la ora 12.00, din cele 530 de milioane de euro pentru înverzire a fost autorizată deja la plată suma de 211 milioane de euro pentru înverzire și măsura 1.3.
De la 25 mai este prevăzută începerea efectuării plății la sectorul zootehnic, atât pentru ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, cât și pentru sprijinul cu plată în sectorul zootehnic. Suma alocată, 203 milioane de euro, distribuită astfel: 27 de milioane pentru vaci de lapte, 116 milioane pentru bovine carne și 58 de milioane de euro pentru ovine și caprine.
Înțeleg că se reclamă întârzierea plăților. Să vedem însă de unde provine întârzierea. Cauze obiective: adoptarea tardivă în 2015 a legislației naționale necesare. Ordinul nr. 619 a fost adoptat de-abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere.
Abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 596, prin care se aprobau necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții pentru sistemul informatic al Agenției de Plăți APIA.
Cum putea fi astfel realizat modulul de plăți în timpul scurt până la 16 octombrie? Decizia finală privind schemele aplicate a fost transmisă Comisiei Europene de-abia la începutul lunii octombrie 2015. Când s-ar mai fi putut astfel proiecta și testa modulul de plăți pentru a permite demararea avansurilor la 16 octombrie?
Procedurile de contractare a modulelor de plăți trebuiau finalizate cu cel puțin un an înaintea momentului demarării plăților în avans. Or, aceasta s-a realizat de-abia la sfârșitul lunii iulie 2015, deci cu numai două luni și jumătate înaintea momentului la care trebuiau demarate plățile în avans.
Întârzierea prin diverse metode a începerii plăților – în săptămâna de dinaintea datei de 8 aprilie, pe care o anunțasem ca dată de începere a plăților, s-a oprit curentul electric de la serverele din APIA, chiar și de șapte ori în trei ore.
Neasigurarea la timp de către minister a fondurilor necesare dezvoltării sistemului informatic, ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ pentru alocarea fondurilor necesare – pe lângă cauzele subiective citate, mai sunt și o serie de cauze obiective, desigur.
Complexitatea foarte mare a noului sistem de plăți față de cel aplicat până în 2014 – astfel, dacă anterior exista o singură plată pe suprafață, actualmente sunt cinci plăți: plata de bază, plata pentru micul fermier, plata pentru tânărul fermier, plata redistributivă și plata pentru înverzire. Toate aceste lucruri au complicat, desigur, întregul proces pentru efectuarea plăților.
O altă cauză obiectivă: necesitatea de a retehnologiza sistemul informatic al APIA în concordanță cu noua politică agricolă comună și cu toate modificările legislației naționale de implementare.
Și, ultima, introducerea a noi scheme de plată, plățile voluntar cuplate pentru multe sectoare, complicând mult întregul proces de realizare a modulului de plăți. Desigur că am sancționat conducerea pe care am găsit-o la APIA pentru neglijența cu care a pregătit întregul sistem de efectuare a plăților, dar vina nu a fost doar a agenției. Abia în acest an
am putut demara contractarea efectivă a modulelor specifice și implementarea în sistemul informatic a funcționalităților necesare. Respectând calendarul stabilit, în perioada 8 aprilie–16 mai, a fost autorizată la plată suma totală de 606 milioane – deci nu 0,35 milioane, cum spunea domnul ministru –, la care se adaugă, sigur, foarte important de menționat, se adaugă avansul de 255 de milioane de euro.
În conformitate cu obiectivele propuse și cu prevederile legislației în vigoare, la data de 1 martie 2016 a început campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016. Deci am respectat pentru prima dată termenul de 1 martie 2016.
Referitor la afirmația din moțiune cum că actualul ministru a modificat și condițiile pentru depunerea cererilor de plată în campania 2016, au fost operate modificări, dar acestea au vizat reducerea birocrației la accesarea plăților directe. Modificarea Ordinului nr. 619 a adus o mulțime de modificări. A fost redus numărul documentelor prin care fermierii fac dovada utilizării terenului. Se solicită doar adeverința emisă de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. Cererile unice de plată se supun controalelor încrucișate, preliminare, de către APIA și, ca urmare a celor constatate, fermierii au dreptul să modifice cererea unică de plată, fără penalizări. Pentru flexibilizarea condițiilor de accesare a plății pentru înverzire s-a dat posibilitatea fermierilor să modifice utilizarea parcelelor agricole în ce privește zonele acoperite de strat vegetal, prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal, fără să modifice procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, cu obligativitatea notificării APIA; să desființeze culturile secundare prin diverse metode mecanice și să prelungească termenele de desființare a culturilor secundare, în cazul condițiilor meteorologice nefavorabile executării lucrării, cu notificarea APIA.
Pentru accesarea formelor de sprijin în zootehnie, la schema decuplată de producție de bovine la lapte, a fost eliminată condiția înregistrării beneficiarilor în sistemul de administrare a cotelor de lapte.
A fost eliminată cerința prezentării adeverinței emise de către medicul veterinar de liberă practică la solicitarea de ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat în sectorul zootehnic.
A fost eliminată adeverința prin care se recunoaște statutul de crescător de bovine, ovine, caprine al solicitantului, eliberată de către organizația, asociația crescătorilor de bovine, ovine, caprine, contra cost.
A fost eliminată cerința de identificare a animalelor în 20 de zile de la naștere și care elimina pe viață animalul de la subvenții.
Dacă lucrurile stau atât de dezastruos în mandatul meu, precum încercați să acreditați ideea în moțiune, cum se face atunci că mă bucur de întreaga susținere a producătorilor, că n-ar fi normal să fie așa?!
Vă spun eu de ce: fermierii au înțeles perfect în ce situație mi-au fost lăsate ministerul și agențiile de plăți, cunosc în amănunt eforturile pe care le-am depus în această perioadă, realizează că am reușit să repar, să aduc pe un făgaș sănătos lucrurile și văd că sunt decis să le continui în aceeași manieră.
Punctul 2 – blocarea accesării de fonduri europene prin PNDR.
Referitor la cele afirmate în moțiune privind reuniunea Comitetului de monitorizare din 10 decembrie, autorii moțiunii sunt într-o mare eroare. Pentru data menționată nu a fost stabilită nicio reuniune a Comitetului de monitorizare, ci o bilaterală cu Comisia Europeană, anulată din cauza problemelor de securitate, ca urmare a atentatelor de la Paris.
Cu privire la Comitetul de monitorizare, acesta funcționează potrivit propriului regulament și activitatea lui se poate desfășura și prin procedură scrisă, transmisă prin e-mail sau fax. Consultarea în procedură scrisă a membrilor se aplică ori de câte ori nu este posibilă organizarea unui comitet de monitorizare. Atunci despre ce blocaj vorbim?
În anul 2015 a fost lansat un număr de 12 submăsuri, sesiunile au fost anuale, iar depunerea proiectelor a fost deschisă până în decembrie 2015. Subliniez că depunerea proiectelor s-a realizat pe întreaga perioadă de depunere a cererilor de finanțare aferente anului 2015, fiind evaluat un număr semnificativ de proiecte, 7.691.
Referitor la procesul de selecție și contestații, precizez că sunt realizate și publicate toate rapoartele de selecție pentru submăsurile de investiții private. Mai sunt în lucru, în diverse etape, doar rapoarte de selecție aferente a trei submăsuri cu beneficiari publici.
Referitor la măsura de formare profesională, ca urmare a consultării publice, au fost necesare analiza și implementarea propunerilor în procesul de elaborare și aprobare a documentelor aferente lansării, în vederea îmbunătățirii acestora. Concluzia: lansarea licitației nu se va face la nivel național, cum susținea domnul ministru, ci la nivel regional sau județean, pentru a nu fi acuzații privind organizarea licitațiilor. Se poate înțelege că procesul de consultare și transparență constituie blocaj instituțional?
Primele apeluri de propuneri de proiecte aferente măsurii 1 – Formare profesională a tinerilor fermieri și a micilor fermieri, cu o valoare estimată la 8,2 milioane euro, vor fi lansate în ultima decadă a lunii mai și în luna iunie 2016.
Referitor la lansarea măsurilor PNDR 2014–2020, sesiunile de depunere de proiecte în anul 2015 au fost închise în luna decembrie. Decizia oficială de aprobare a PNDR a fost transmisă de Comisie în februarie 2016. Întrucât programul revizuit conține elemente ce au fost negociate cu Comisia, nu era posibilă lansarea de noi sesiuni și noi ghiduri ale solicitanților înaintea aprobării modificărilor PNDR. În plus, intervalul scurs de la închiderea sesiunilor anului 2015 până la relansarea sesiunilor în 2016 a fost utilizat pentru simplificarea ghidurilor solicitanților.
Referitor la simplificarea PNDR, pentru creșterea absorbției, am aplicat o serie de măsuri de simplificare, dintre care amintesc..., sigur, fac o scurtă paranteză, a fost vorba de consultarea întregii țări și am avut un pachet de 1.400 de propuneri, pe care, sigur, le-am discutat și le-am redus la 52.
Deci ce presupun simplificările: reducerea numărului de documente, de avize solicitate la depunerea proiectului; extinderea disponibilității proiectelor-tip pentru diferitele tipuri de investiții și a formularelor standardizate pentru toate tipurile de proiecte; extinderea posibilității de a depune
on-line dosarul cererii de finanțare; publicarea proiectelor de ghiduri ale solicitanților, având în vedere o perioadă de consultare publică relevantă, evitându-se blocaje în implementare; reducerea perioadei de timp atât în cazul avizării unor modificări în proiecte, cât și în cazul avizării dosarelor de achiziții; simplificarea procedurilor de licitație, revizuirea condițiilor artificiale, extinderea bazei de date privind prețurile pentru achiziții și actualizarea cu regularitate a acesteia; utilizarea costurilor simplificate pentru înființarea și reconversia plantațiilor pomicole și de struguri de masă; eliminarea restricțiilor pentru beneficiarii care au reziliat contracte sau sunt în litigiu cu AFIR.
Acestea sunt doar o parte din cele 52 de măsuri de simplificare, care au presupus un efort considerabil pentru analiza propunerilor venite din țară.
Referitor la comunicatul de presă prin care a fost anunțată eliminarea termenului de valabilitate de minimum 10 ani pentru contracte de arendă, îmi dau seama că, deși PNDR 2014–2020 a fost aprobat în 26 mai 2015, autorii moțiunii nu cunosc prevederile acestuia și nici faptul că modificările aduse PNDR au fost transmise Comisiei în iulie 2015. Rezultă că nu este vorba de o eroare de redactare a PNDR, așa cum este menționat în moțiune, în versiunea modificată a PNDR fiind aduse detalieri relevante, rezultate în urma dezbaterilor în cadrul grupurilor de lucru. Comunicatul de presă a avut rolul de a sublinia importanța clarificărilor privind dreptul de folosință, care au fost aprobate oficial și de Comisie, în care, până la modificarea PNDR, au fost aplicate în sesiunea 2015, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de dezvoltare rurală.
Și, ultimul punct, simplificarea majoră operată pentru sesiunea 2016 a constat în eliminarea documentelor ce trebuie prezentate de către solicitant pentru terenul agricol, verificarea exploatațiilor agricole realizându-se de către evaluator direct prin interogarea sistemului APIA.
Stimați autori ai moțiunii,
Mă aflu în situația de a vă explica prea multe aspecte tehnice ale PNDR, dar, altfel, s-ar putea înțelege că aveți dreptate. Grija autorilor moțiunii privind atingerea pragului de performanță al absorbției fondurilor prevăzute din PNDR este neîntemeiată. Am o mulțime de argumente, dar nu vreau să le repet, să nu mă lungesc.
Referitor la POPAM, Programul Operațional de Pescuit, despre ce blocaj poate fi vorba, dacă programul a fost aprobat de către Comisie în 25 noiembrie 2015? Lansarea sesiunii pentru depunerea de proiecte la doar cinci zile după aprobare este cumva un semn de blocaj?!
Bineînțeles că ghidurile și procedurile de implementare nu erau finalizate, astfel că nu era posibilă lansarea unei astfel de sesiuni. Informațiile de pe site-ul MADR-ului sunt dovada stadiului avansat pe care îl are POPAM, chiar dacă a fost aprobat numai cu câteva luni în urmă. De altfel, POPAM-ul României este cel mai avansat program de pescuit la nivelul UE la această dată.
Ocuparea posturilor vacante despre care se vorbește în moțiune a fost finalizată aproape în totalitate.
Referitor la blocarea plăților, aceasta a avut loc ca urmare a auditării operațiunilor efectuate în anul 2014, iar mie îmi revine acum deblocarea. În acest sens, au fost finalizate
toate demersurile, având deja confirmarea informală a auditului privind ridicarea întreruperii plăților.
După cum se vede, și despre acest domeniu ați indus în eroare semnatarii moțiunii.
Cu privire la blocarea investițiilor în domeniul irigațiilor, doamnelor și domnilor parlamentari, cred că vă este cunoscut că, prin Legea nr. 269, s-a aprobat suma de 1 miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, sub rezerva asumării de către Guvern a Strategiei pentru irigații. Se afirmă că mi-a fost înmânată Strategia pentru irigații la preluarea mandatului. Era sau nu cu adevărat o strategie? Strategia în cauză a fost elaborată fără respectarea a nu mai puțin de patru hotărâri de guvern. A fost un artificiu prin care s-au redus obiectivele Strategiei naționale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, s-a ajuns ca dintre toate obiectivele inițiate ale strategiei să rămână doar unul singur, sectorial, și anume reabilitarea infrastructurii principale de irigații.
Mai mult, strategia are obligația realizării unei evaluări de mediu care necesită cel puțin șase luni suplimentare. De aceea, am decis adoptarea unui plan național de irigații, pentru a câștiga timp. În acest sens, ordonanța de urgență cu această modificare este în avizare la cele două ministere, finanțe și justiție.
Cum se poate gândi un sector de îmbunătățiri funciare fără a trata întreaga sa problematică, fără combaterea eroziunii solului, fără înființarea perdelelor de protecție, fără folosirea unor soiuri rezistente la secetă, fără identificarea de tehnologii de culturi adaptate zonelor aride, fără lucrări de desecare?! Lipsa de viziune, superficialitatea ne-au adus în situația în care suntem astăzi.
Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 au fost elaborate, au fost înaintate procedurile legale de consultare interinstituțională pentru a fi asigurată transparența în mod adecvat. Proiectul de act normativ urmează a fi supus adoptării în proxima ședință a Guvernului.
Referitor la un alt punct, afirmația conform căreia a fost respinsă în momentul aprobării bugetului pe anul 2016 alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigații. MADR nu a respins alocarea financiară din bugetul anului 2016. Dimpotrivă, cei interesați pot constata că MADR a alocat suma către ANIF, sumă care, sigur, poate fi suplimentată, dacă este necesar.
Referitor la actualizarea listei sistemului de irigații, a cărui infrastructură de irigații este recomandată pentru reabilitare, sigur, am aici o mulțime de argumente pe care nu vreau să le prezint, pentru că sunt foarte tehnice.
Un alt punct, managementul defectuos la nivelul ministerului și al unităților subordonate în ce privește reorganizarea ministerului. Subliniez că am fost, practic, inițiatorul înființării Direcției generale de industrie alimentară, în 2012, precum și a altor structuri, funcții care în prezent nu se mai regăsesc. Noua structură a ministerului este adaptată însă evoluțiilor din domeniul de activitate, respectiv asigurarea unui management eficient care să conducă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în HG nr. 1.185/2014.
De exemplu, în domeniul industriei alimentare, pentru o mai bună coordonare a activității de politici și strategii, au fost
preluate atribuțiile în cadrul Direcției generale de politici agricole și industrie alimentară, avându-se în vedere o urmărire mai atentă a filierei pe produs, de la materia primă până la produsul finit.
Prezint în continuare principalele argumente: producătorii agricoli nu mai sunt priviți doar ca furnizori de materii prime, ci ca o verigă a unui lanț sau o componentă a unui circuit complex, denumit filieră agroalimentară. Până nu demult, piața apărea ca un element strategic de care depindea prețul. În prezent, o asemenea analiză nu mai este considerată oportună, deoarece nu iau în calcul diferitele intervenții ce au loc înainte ca produsul să fie pus la dispoziția consumatorului.
Dacă studierea pieței privilegiază schimbul, analiza filierei pune accentul pe operațiile materiale care antrenează transformările produselor, dar și pe agenții care realizează aceste transformări. Domeniilor în extensie: cercetare, consultanță, inovare, formare profesională, care erau organizate drept compartimente în cadrul Direcției generale de industrie alimentară, li s-a acordat o importanță mai mare și au fost grupate la nivel de serviciu, în directa coordonare a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
De asemenea, am considerat prioritară înființarea unei structuri care să cuprindă funcții de atașați agricoli, cu atribuții în promovare pe plan extern a produselor agroalimentare.
Precizez că deciziile luate au fost în conformitate cu prevederile alin. (1) al art. 40 din Legea nr. 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.
Rolul, funcțiile, atribuțiile, structura organizatorică și numărul de posturi ale ministerului se stabilesc în raport cu importanța, volumul, complexitatea și specificul activității desfășurate. Noua organigramă are ca scop asigurarea unui circuit mai scurt al informațiilor pe verticală, prin reducerea semnificativă a funcțiilor de conducere, precum și o mai bună coordonare a activității de politici și strategii, urmărindu-se mai atent filiera pe produs.
Apreciez că prezentul proces de intenție care mi se face prin moțiune se datorează faptului că am renunțat la ipocrizie și am încercat să aplic soluții transparente, legale de organizare și de numire a celor care pot și vor să aplice măsurile prevăzute în Programul de guvernare. Guvernul Cioloș s-a angajat în fața românilor că modernizarea administrației publice este o prioritate, că vom avea o administrație publică transparentă și profesionalizată. Ca parte a Guvernului, eu respect promisiunile.
Apreciez că am răspuns tuturor întrebărilor formulate de dumneavoastră în această moțiune și doresc să vă asigur de faptul că pentru orice alte informații suplimentare, nelămuriri eu și echipa mea vă stăm la dispoziție și vă asigur că putem susține afirmațiile noastre cu date și argumente concrete, logice și tehnice.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.