Sorin Avram Iacoban

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi fi mai scurt. Am trei declarații politice. Una: „«Viitură istorică» de ilegalități la Administrația Bazinală de Apă Prut–Bârlad”, despre managementul defectuos care atrage posibile fapte penale la această instituție.

O a doua, despre inconștiența la volan și faptul că avem nevoie de un Cod rutier care să fie cât mai drastic în domeniu.

Și o a treia, domnule președinte, și pe această cale mă bucur foarte mult că am reușit, în sfârșit, să legăm cât de cât Moldova de restul țării prin Autostrada Brașov–Bacău, dar avem o declarație politică: „SOS Autostrada Iași–Târgu Mureș”.

## Dragi colegi,

În urma negocierilor purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, Autostrada Iași–Târgu Mureș a fost prinsă în Rețeaua Europeană Centrală de Transport TEN-T, care va asigura și legătura între Autostrada Transilvania și Coridorul IX paneuropean. Conform estimărilor Comisiei Europene, pe termen mediu și lung, autostrada prezintă un grad mare de atractivitate pentru traficul internațional de tranzit care se va desfășura între coridoarele paneuropene IV și IX, atât în ceea ce privește componenta feroviară, cât și cea de transport rutier.

Această autostradă reprezintă o necesitate a cetățenilor din zona Moldovei, mai cu seamă a populației din județele care vor fi străbătute de calea rutieră, și reprezintă o importanță strategică deosebită pentru că inițiază un coridor de dezvoltare pentru zona nordică ca principală axă rutieră care leagă zona Moldovei de restul țării. De asemenea, menționăm faptul că această autostradă ar trebui finalizată în localitatea Ungheni, asigurându-se prin aceasta și tranzitul dinspre Republica Moldova spre țările din Europa Centrală și de Vest.

Investiția este necesară și oportună deoarece are capacitatea funcțională de a prelua fluxurile sporite de trafic generate de dezvoltarea socioeconomică. De asemenea, potențialul turistic al zonelor traversate obligă la o infrastructură rutieră adecvată. Ceea ce a obținut România, cu greu, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, a fost blocat prin invocarea unor situații de costuri exagerate cu privire la realizarea unui kilometru din autostradă menționată, așa cum a înțeles fostul Guvern PDL să procedeze, apelând la încărcarea artificială a situației de costuri, tocmai pentru a găsi motivul renunțării la acest proiect de anvergură!

Având în vedere cele precizate, își poate oare permite România să trateze cu ignoranță această investiție absolut necesară, mai cu seamă că prognoza de trafic realizată pentru perioada 2015–2045 este una pozitivă în ceea ce privește amortizarea costurilor acestei investiții?

## Dragi colegi,

Știm cu toții că pe exercițiul bugetar 2014–2020, România a primit în jur de 3 miliarde de euro pentru autostrăzi, bani insuficienți probabil și pentru această autostradă.

De asemenea, din bugetul național știm cu toții că nu ne putem permite să realizăm această autostradă. Dar, având la dispoziție un studiu de fezabilitate corect pe baza căruia s-ar putea obține o situație de costuri reală, ar fi posibilă găsirea unor soluții coerente de finanțare pe tronsoane diferite, prin intermediul unor parteneriate public-private, având în vedere faptul că se discută de schimbarea Legii parteneriatului public-privat, tocmai pentru a înlesni obținerea de susținere financiară de acest gen.