Mircea Lubanovici

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi.

Aș vrea doar pentru stenogramă să anunț că în dimineața aceasta voi mai depune o declarație politică.

Pe cea de față am intitulat-o „Să ne aplecăm atenția spre unitățile de învățământ din străinătate!” și doresc să încep declarația mea politică.

„Începutul anului școlar” este unul dintre principalele subiecte care se discută în acest moment în România și care, din nefericire, este mult prea puțin dezbătut în context internațional.

Nu am să continui, stimați colegi, prin a vă prezenta date generale despre învățământul din țară sau prin a vă oferi sugestii, ci voi face un apel către dumneavoastră să țineți cont și de învățământul românesc din afara granițelor țării, deficitar din foarte multe puncte de vedere, iar aici mă refer în special la comunitățile de români din diaspora care ne-au solicitat în repetate rânduri sprijinul pentru o mai bună organizare a sistemului de învățământ românesc.

Lipsa manualelor și în special a abecedarelor pentru copiii care doresc să învețe limba părinților lor, ca mai târziu să poată să studieze în România, este problema numărul unu cu care se confruntă românii din afara granițelor României.

În calitate de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, dar și ca simplu membru al acesteia, am încercat întotdeauna să valorific limba română și credința în Dumnezeu, ca simboluri de unitate a fraților noștri din întreaga lume. Astfel, în legislatura trecută am avut

câteva intervenții pe tema aceasta și am susținut dezvoltarea unui număr mai mare de unități de învățământ românesc în afara granițelor, dar și un program de studiu adecvat.

Aici nu fac referire doar la cei aproape 30.000 de tineri români care aleg să studieze în străinătate și din care doar 15% se întorc în țară, ci la familiile de români care își cresc copiii în străinătate. Aceștia din urmă, din dorința de a-i obișnui cu tradițiile românești și dintr-o încredere justificată pe care o au în sistemul de învățământ românesc, doresc să-și înscrie copiii într-o instituție de învățământ românească însă de cele mai multe ori această dorință rămâne doar un plan nerealizabil, din cauza numărului mult prea mic de astfel de instituții în afara granițelor, dar și a dotărilor insuficiente sau a programului greu de urmat.

## Stimați colegi,

Limba și cultura română sunt puținele puncte comune pe care cei care trăiesc în afara granițelor le au cu România. Datoria noastră față de milioanele de români care au ales să locuiască în afara granițelor României este să le oferim tuturor celor care trăiesc afară mijloacele dorite pentru a menține vie legătura cu țara noastră. Trebuie să luăm în calcul dezvoltarea unităților de învățământ românești din afara țării și dotarea acestora cu manuale școlare în limba română și, împreună cu acestea, reintegrarea românilor de pretutindeni în strategia de dezvoltare a României.