Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 februarie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Marian Neacșu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!
Voiam să profit de prezența foarte largă în sală a colegilor mei, să citesc declarația.
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Români, dormiți liniștiți, de-acum avem scut!”
Domnul președinte Băsescu ne-a dat iar emoții și palpitații, anunțând, hodoronc-tronc, că vom avea scut antirachetă în România. Mulțumim domnului Băsescu pentru știrea nou-nouță pe care o furnizează într-o atmosferă teatral-dramatică, cu mențiunea că știrea datează de prin septembrie, anul trecut, de când se știa că scutul nu va mai fi în Polonia și Cehia, ci, cel mai probabil, în România.
Este binecunoscut faptul că discuțiile politice dintre Washington și Moscova pe tema scutului antirachetă au demarat de prin 2007, iar acum vechea temă militar-politică a scutului îi dă ocazia domnului Băsescu să joace iar o piesă de teatru gen „Răpirea din Serai”, pardon, „Răpirea din Bagdad”, că cealaltă era o carte.
Ne întrebăm, văzând emoționantul moment de teatru radio-tv oferit de președinte, oare când va angaja Domnia Sa la Palatul Cotroceni și un scenograf care să-i asigure intrarea în scenă corespunzătoare, cu tobe și jerbe de lumini.
Lăsând gluma la o parte, trebuie să admitem că nimănui, în România de astăzi, nu-i mai pasă de așa-zisul „scut american”, atunci când țara noastră se află într-o situație economică deosebit de grea, când este guvernată de o majoritate subțirică, când numai anul trecut au dispărut peste 100 de mii de firme și vor mai dispărea, poate, alte zeci de mii, anul acesta, din cauza politicilor economico-financiare ale Guvernului Boc, când zeci de mii de români vor rămâne fără locuri de muncă, când oamenii intră în alimentare ca la muzeu, când România, cu potențialul său agricol... veșnic potențial, este plasată între două piețe de desfacere gigantice, Uniunea Europeană și Rusia, și, totuși, din cauza incompetenței Guvernului, noi importăm mâncarea!
În astfel de condiții, cu ce ne încălzește anunțul melodramatic al lui Traian Băsescu? Cu nimic, stimați colegi!
În anul 2004, România a devenit membră NATO. În anul 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Cumva, este intrarea României în NATO sau în Uniunea Europeană un merit al lui Traian Băsescu sau al lui Emil Boc? Nu, nu este! Meritul aparține guvernelor care au lucrat și au pregătit momentul intrării României în NATO și în Uniunea Europeană.
Este amplasarea scutului antirachetă vreo victorie a cuiva? Putem spune, fără ezitare, că nu este un merit al actualului Guvern și nici măcar vreun câștig pentru România. Este vorba doar despre o decizie, practic, a statului american în înțelegere cu Rusia, decizie convenabilă, din punct de vedere militar, pentru toate statele europene, de altfel.
Trebuie, stimați colegi, să fim sinceri și să recunoaștem că, în momentul de față, problema scutului american nu are nici cea mai mică relevanță pentru români. Așa cum se spune din bătrâni „Țara arde și baba se piaptănă”!