Roxana Mînzatu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi aș vrea să fac o scurtă declarație politică pe tema unui obiectiv major pentru România, pentru toate forțele politice din România și pentru toată societatea românească: ce se întâmplă cu politica de coeziune a Uniunii Europene

după anul 2020? După 2020, an în care vom gândi bugetul Uniunii Europene fără contribuția Marii Britanii, ca urmare a Brexitului, știm că bugetul Uniunii și deci și finanțările aferente politicii de coeziune se vor diminua foarte mult.

Cred că este extrem de important să conștientizăm încă de pe acum, la nivelul Parlamentului României, al tuturor comisiilor de specialitate, dar și în activitatea noastră în teritoriu, în colegii, cât de important este să arătăm rezultatele bune, foarte bune, pe care... tot ceea ce a însemnat fondurile structurale, fondurile pentru dezvoltare rurală, toate fondurile care au susținut politica de coeziune în România. Vorbim de la extinderea plajei de la Eforie până la un segment de autostradă care leagă Cernavodă de Constanța; vorbim, poate, de centura ocolitoare a Brașovului; vorbim de mulți oameni care au apă mai curată, datorită finanțării infrastructurii de mediu; vorbim de multe companii care s-au retehnologizat cu fonduri europene; de școli și grădinițe care s-au modernizat; de copii din familii sărace care, cu ajutorul susținerii din fonduri europene, își permit să meargă la școală, să-și plătească transportul, să aibă un pachet, să aibă materiale educaționale. Sunt nenumărate beneficiile fondurilor europene, dar avem tendința să ne uităm la jumătatea goală a paharului.

Este extrem de important pentru România să se implice foarte, foarte activ, în țară și la nivel european, dar la nivel european se întâmplă deja, în susținerea cât mai puternică a politicii de coeziune, după 2020.

Suntem, în prezent, al patrulea beneficiar net dintre toate statele membre, primind sau având o alocare de peste 30 de miliarde de euro din politica de coeziune, dintr-un total de 640 de miliarde de euro. Este o poziție fruntașă, confirmată și de faptul că România are portofoliul de comisar pentru politică regională, în persoana doamnei Corina Crețu. Nu o putem lăsa însă singură pe ea, și nici pe europarlamentarii români, în acest demers, în această luptă cu toate statele membre de a susține o bugetare cât mai bună și după 2020.

În România mai sunt multe lucruri de făcut, ca și în toată Europa Centrală și de Est, iar principala investiție din fonduri publice a venit de la Uniunea Europeană, prin politica de coeziune.

După 2020 avem nevoie de o finanțare foarte importantă, iar acest câștig îl vom putea avea doar dacă ne implicăm cu toții, indiferent din ce forță politică provenim, indiferent în ce instituție activăm, și o facem consecvent, până la anul, în luna mai, când Comisia va publica un prim draft al bugetului pentru perioada de după 2020.

Vă mulțumesc.