Cristina Ionela Iurișniți

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi nu voi vorbi despre problemele din educație. Astăzi vă voi vorbi despre evaluările europene, care sunt în derivă în România.

În această săptămână, Senatul a dat din nou undă verde privilegiilor, foloaselor necuvenite și discriminărilor în raport cu restul cetățenilor României. Principiul echității și al contributivității a fost aruncat la coșul de gunoi.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 11 abțineri, Proiectul de lege pentru elaborarea Codului administrativ prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene aleși după anul 1992 să primească o pensie specială, în limita a trei mandate, și stipulează, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Codul administrativ este un proiect foarte costisitor pentru români, amendamentele adoptate în comisia specială generând costuri suplimentare pentru aceste pensii speciale, cu dedicație evidentă, de peste o sută de milioane de euro anual pentru cei care au avut minimum un mandat.

O altă modificare le permite aleșilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată, așa cum spuneam, să aibă o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Mai mult decât atât, indemnizația pentru limita de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

Senatul a avut calitatea de primă Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaților.

Dacă cei care conduc își văd doar de interesul personal și de privilegiile financiare exclusiviste, amendamentele adoptate demonstrează încă o dată un total dispreț pentru prioritățile din societatea românească.

Cele peste 100 de milioane de euro, cât ne vor costa pensiile speciale ale primarilor, ale președinților de consilii județene, pot fi direcționate spre școli și dotarea lor la nivel european, ca să nu mai avem unități de învățământ, școli care nu au aviz ISU sau cu grupurile sanitare în curte.

În județul Bistrița-Năsăud, la final de an școlar avem încă 42 de școli care nu se regăsesc pe agenda de priorități a primarilor cu salarii speciale și pensii speciale.

Pot fi, de asemenea, direcționați spre sistemul public de sănătate, spre infrastructura deficitară sau absentă.

Recent, într-un discurs, vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, afirma clar că dacă România ar avea o infrastructură decentă, PIB-ul țării ar urca anual cu două-trei procente.

Comisia Europeană avertizează că amendamentele din Parlament la Codul administrativ periclitează eforturile de depolitizare și de profesionalizare a funcționarilor publici