Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 septembrie 2017
Declarații politice · adoptat
Constantin Codreanu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!
Astăzi, de Ziua europeană a limbilor, vă supun atenției un proiect ce vizează limba română, mai exact „Necesitatea instituirii Organizației Interguvernamentale a Românofoniei”.
Limba română este vorbită de peste 30 de milioane de oameni. Peste o treime dintre aceștia nu locuiesc în interiorul granițelor actuale ale României. Ea reprezintă un element fundamental al personalității și patrimoniului celor două state românești actuale – România și Republica Moldova –, dar și al altor state. Ea este limbă oficială în România, Republica Moldova, Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, având statut oficial de limbă regională în regiunea Transcarpatia, în raionul Herța și în multiple localități istorice românești din regiunea Cernăuți. Ea este limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene și limbă oficială a Uniunii Latine. Dialectul istoric aromân al limbii române comune are statut oficial în orașul Crușova din Republica Macedonia. Româna este limbă liturgică în Sfântul Munte Athos. O importantă comunitate românofonă locuiește în Israel, iar în Spania și Italia avem cele mai numeroase comunități românești din noua diasporă emergentă. Statutul, rolul și funcțiile limbii române în România sunt reglementate de Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.
În Republica Moldova, statutul, rolul și funcțiile limbii române sunt reglementate de Legea nr. 3.465 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești din 31 august/1 septembrie 1991 și Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 alin. (1) din Constituție, în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.
State precum Franța, SUA, China, Vatican, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Rusia au redacții de limbă română ale posturilor lor de radio pentru străinătate. În Ucraina, Serbia și Ungaria există emisiuni radio în limba română pentru minoritarii români din aceste state. În multe țări există catedre de limbă română. Presă scrisă în limba română literară există în Israel, SUA, Canada, Spania, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Ungaria și Serbia, iar sporadic și în Bulgaria. În Albania și Republica Macedonia apar publicații în dialectul istoric aromân al limbii române comune. Posturi de radio sau emisiuni în limba română există în Austria, SUA și Israel. Există și emisiuni de televiziune în româna literară, în Serbia, Austria, SUA și Canada, iar în dialectul aromân, în Republica Macedonia. Radio România Internațional emite în limba română și în dialectul istoric aromân. O bogată presă scrisă și audiovizuală există în Republica Moldova. Factorul lingvistic este unul esențial pe dimensiunea cooperării interstatale și a interacțiunii culturale.
Având în vedere cele expuse, propun oficial Guvernului instituirea Organizației Interguvernamentale a Românofoniei, din care să facă parte România și Republica Moldova și care să rămână deschisă aderării, cu statut de membru deplin sau observator, oricărui alt stat sau oricărei regiuni a căror populație istorică sau emergentă folosește limba română și dialectele ei istorice.