Constantin Codreanu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică vizează viitoarea ședință comună a guvernelor celor două state românești.

Până la sfârșitul lunii noiembrie va fi stabilită data ședinței comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova.

Relațiile speciale și privilegiate dintre cele două state ale națiunii noastre divizate determină o reflecție profundă la capitolul nerealizări și deschid un orizont de așteptare firesc, mai ales acum, în Anul Centenarului Marii Uniri.

Așadar, ce așteptăm de la Guvernul României, cu ocazia ședinței comune cu Guvernul de la Chișinău?

Așteptăm nu doar oferte generoase, cum ar fi renovarea clădirii Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și a clădirii Sfatului Țării, pe banii românilor din dreapta Prutului, sau avansarea pe calea interconectării energetice, ci și o serie de proiecte noi. Cel mai mult însă așteptăm o abordare demnă din partea Guvernului României, constând în condiționări rezonabile.

Concret, așteptăm un minimum de decizii comune în interesul și beneficiul românilor basarabeni privind: – anularea tarifelor de roaming;

– instalarea pe Prut a podului din fier forjat păstrat de Agenția Rezerve Materiale de la Chișinău pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri;

– anularea articolului 22[1] din Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, care filtrează și descurajează donațiile de carte românească către bibliotecile publice și școlare din Basarabia;

– retrocedarea de Guvernul Republicii Moldova a măcar unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, din zecile de clădiri confiscate abuziv de statul sovietic ocupant, al cărui succesor în parte este Republica Moldova;

– adoptarea unei Declarații comune privind învățământul în limba română din Ucraina;

– abrogarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 740/2002 cu privire la edificiile și lăcașurile de cult, prin care este instituit artificial monopolul Patriarhiei Moscovei asupra bisericilor comunităților locale din Basarabia;

– anularea contractului de locațiune încheiat în 2003 între Guvernul Republicii Moldova cu structura locală a Patriarhiei Moscovei, prin care se transferă acesteia 650 de lăcașuri de cult cu statut de monumente istorice, pentru a împiedica revenirea comunităților locale în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei;

– restituirea arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate de statul sovietic și deținute astăzi de Guvernul Republicii Moldova;

– înființarea a două filiale ale institutului cultural român în municipiile Bălți și Cahul;

– acordarea de către Guvernul României a unor ajutoare directe administrațiilor publice locale și înființarea la Chișinău a unei agenții de cooperare de tipul celei înființate în Germania;