Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 iunie 2019
Informare · Trimis la votul final
Florica Cherecheș
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O nouă victimă a unui sistem de sănătate bolnav”.
Stimați colegi,
Vinerea trecută, după 20 de ore neîntrerupte de muncă la un centru de permanență din Oradea, medicul Ștefan Quai se stingea din viață în timpul gărzii, făcând ca numărul doctorilor decedați în gardă sau din cauza epuizării să se apropie de 50.
Ștefan Quai avea 66 de ani și a fost primul medic de familie înregistrat în județul Bihor. Făcea gărzi din 2013, nu doar datorită dragostei pentru această profesie, ci și faptului că, după 35 de ani de muncă, avea o pensie de doar 1.280 de lei.
Reacția colegilor medici de familie a fost promptă, trăgând încă un semnal de alarmă asupra problemelor acestei categorii profesionale care este ignorată de ani de zile.
Deși pe hârtie sunt liberi profesioniști, în realitate medicii de familie sunt prizonierii Casei de Asigurări de Sănătate, an de an fiind obligați să semneze un contract-cadru care nu este negociabil și care nu recompensează performanța sau prevenția realizată. Singurul criteriu de care depind veniturile unui medic de familie este numărul de pacienți înscriși pe listă, ceea ce duce la aglomerarea cabinetelor medicale, la o atenție scăzută a medicului față de pacient din cauza lipsei de timp și la transformarea medicului de familie într-un funcționar public care are sarcina de a elibera adeverințe și trimiteri.
## Stimați colegi,
Acest tragic eveniment este încă un semn că sistemul de sănătate din țara noastră este grav bolnav. Este inadmisibil ca un medic în Europa anului 2019 să fie obligat
să muncească după pensionare pentru a-și putea asigura un trai decent. Cei mai mulți medici de familie nu-și pot permite nici măcar un concediu de odihnă sau de boală, decât în situații grave, pentru că nu au suplinitori, mai ales dacă vorbim de cei din mediul rural.
Medicii de familie sunt și manageri ai cabinetului medical, ceea ce le aduce muncă suplimentară într-un sistem excesiv de birocratic, un mediu lipsit de predictibilitate legislativă și fiscală, fără a se bucura de respectul cuvenit nobilei lor profesii, ei fiind adesea văzuți doar ca emitenți de bilete de trimitere. Se adaugă frustrările cauzate de un sistem medical informatic care ridică probleme serioase și este disfuncțional în foarte multe cazuri, ceea ce le generează ore suplimentare lucrate de acasă. Toate astea au dus la migrarea unui număr semnificativ de medici către Occident, iar cei rămași sunt suprasolicitați cu activitățile curente și cu gărzile, în medie, patru pe lună.
Cer pe această cale colegilor deputați să susțină propunerea pe care un număr de parlamentari, printre care mă număr și eu, au inițiat-o, în sensul ca orele de gardă să se ia în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, iar cei care au efectuat gărzi să se poată pensiona anticipat fără penalizare, dar nu mai devreme de 57 de ani femeile și 60 de ani bărbații.