Eugen Bejinariu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Kosovo poate deveni un precedent?”

În zilele noastre, evenimentele se succed repede și au urmări în numeroase direcții și sensuri. Nu îmi propun să vă rețin atenția cu aceste evenimente și nici măcar cu toate sensurile, ci doar cu o singură chestiune, și anume: este sau nu proclamarea independenței provinciei Kosovo un precedent?

Indiferent de ceea ce va urma din momentul proclamării independenței provinciei Kosovo, sensibilitatea în relațiile românilor cu minoritatea maghiară capătă noi dimensiuni, iar în zona noastră liniștea a fost tulburată.

În Europa s-a petrecut un eveniment de proporții, și nu ca teritoriu, ci în primul rând ca semnificație. O provincie a unui stat european, cu minoritate albaneză devenită voit de-a lungul anilor majoritară, și-a declarat unilateral independența, ignorând autoritatea statului din care face parte, Serbia. Evenimentul a fost pregătit în timp și anunțat recent cu insistență. Proclamarea independenței s-a produs în ziua de duminică, 17 februarie 2008.

După proclamarea acestui nou stat, pe harta Europei au apărut reacțiile privind recunoașterea acestei proclamări.

Primul stat care a recunoscut provincia Kosovo drept stat suveran și independent a fost SUA, care vor fi urmate de Marea Britanie, Franța, Germania etc.

Parlamentul României s-a întrunit în ședință extraordinară și a adoptat o declarație prin care nu recunoaște independența provinciei Kosovo. La această ședință, parlamentarii UDMR, în număr de 27, au votat împotriva declarației Parlamentului României, adică în mod deschis au susținut cerința recunoașterii proclamării independenței unilaterale a provinciei Kosovo.

Oare au făcut-o fără o motivație proprie a organizației „nonguvernamentale” UDMR? Se impune să subliniem, deși se cunoaște, că UDMR se află la guvernarea României.

În declarațiile ulterioare votului, domnul Markó Béla ne spune că un astfel de eveniment va trebui să aibă loc și în România. O astfel de declarație o socotim foarte gravă în privința integrității teritoriale a României. Oare de ce nu se invocă acum Constituția țării, cu articolele care definesc caracterul statului român? Este pozitiv faptul că domnul președinte Traian Băsescu a declarat că România nu recunoaște independența provinciei Kosovo, ba, mai mult, o consideră drept o problemă ilegală. În același sens, merge și declarația pe care a făcut-o domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În aceste împrejurări, este normal să se ivească suspiciuni, dar mai ales îngrijorări privind precedentele pentru Europa. Și cum să nu fie îngrijorări când senatorul UDMR, Sógor Csaba, care a fost la Priștina în ziua proclamării independenței provinciei Kosovo, a afirmat că în „Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo”. Și, continuă domnul senator, din partea aceleiași organizații „nonguvernamentale” UDMR: „Acordarea independenței Kosovo este un precedent riscant doar pentru cei care mai gândesc la modul: o singură nație, un singur popor, un singur președinte. Așa gândesc românii.”