Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 octombrie 2009
Dezbatere proiect de lege · respins
Emilian Valentin Frâncu
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Crin Antonescu pentru «o Românie a bunului-simț»”.
Vineri, 16 octombrie 2009, Crin Antonescu, președintele Partidului Național Liberal, a fost primul candidat care a strâns semnăturile necesare pentru înscrierea în cursa electorală, depunându-și, astfel, oficial candidatura la președinția României, și nu oricum, ci susținut de peste
1.600.000 de oameni care au semnat pentru un altfel de președinte.
Candidatul care vrea o altfel de abordare în politica românească, bazată pe regulile bunului-simț, ale respectului și ale onestității, declara că își dorește „o Românie a unității, care să-și recâștige prestigiul internațional”.
Crin Antonescu dorește să convingă electoratul român, umilit timp de cinci ani de un președinte-jucător, că e timpul pentru o schimbare și s-a angajat să ofere românilor un guvern puternic și competent, susținut de o majoritate parlamentară solidă.
Președintele PNL a fost, de altfel, primul care l-a propus pe Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru, adunând toate forțele politice ale opoziției în jurul acestei idei.
Alături de UDMR, PNL a depus în Parlament o moțiune de cenzură în urma căreia s-a produs o premieră în istoria postdecembristă a României: Guvernul Boc 2 a căzut. Este pentru prima dată când un guvern cade în urma unei moțiuni de cenzură, prima victorie a opoziției împotriva puterii, prima înfrângere a lui Traian Băsescu și a „sistemului său ticăloșit”.
Cele peste 1.600.000 de semnături strânse îmi dau convingerea că domnul Antonescu nu este singurul român care își dorește acest lucru, ba mai mult, că toate aceste evenimente din ultimele zile au mărit simțitor șansa ca președintele PNL să devină și următorul președinte al tuturor românilor, pentru că puterea sa stă în credința pe care o pune în toate lucrurile pe care le face, iar puterea alegătorilor săi stă în votul pe care i-l vor da la sfârșitul acestui an.
Cea de-a doua declarație politică se intitulează „Crin Antonescu dorește să redea România românilor”.
Schimbarea este un lucru pe care cu toții ni-l dorim și de care ne este teamă în același timp – ni-l dorim, pentru că suntem instinctiv programați să sperăm la mai mult, ne este teamă, pentru că nu avem certitudinea că ne va fi mai bine după.
La toate alegerile prezidențiale de după 1992 românii au votat pentru schimbare, cu toate că motivația lor a fost, deseori, o sintagmă deja devenită clișeu: „votăm răul cel mai mic”.
Aș dori să subliniez de ce candidatul Crin Antonescu va sparge acest ciclu vicios și aparent nesfârșit, întrucât Domnia Sa iese cu totul din tiparul candidaților de până acum. În primul rând, Crin Antonescu nu are legături nici cu regimul comunist, nici cu diverse grupuri de interese, nu a condus nicio afacere și nici nu a fost implicat în vreun scandal, fie el de natură politică, economică sau personală. În consecință, nu este și nu poate fi șantajabil de servicii ori de presă.