Constantin Codreanu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Valeri Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, se ține de glume.

Aflat la Suceava, acesta a evadat din cadrele limbajului diplomatic și ne-a servit, cu o vădită mulțumire de sine, dar absolut provocator, anexarea Crimeii de către Rusia, urmată de o mascaradă de referendum, drept model de urmat pentru reunirea României cu Republica Moldova, acum ocupată parțial de trupele militare și controlată de serviciile secrete rusești.

Rusia, care a ocupat miliar și a anexat Basarabia în mod repetat, atunci când simte că își pierde pozițiile în regiune și nu mai poate controla populația românească dintre Nistru și Prut, este lovită subit de idealuri democratice, plebiscitare și scoate în față ideea otrăvită de referendum. Adică ei, rușii, anexează Basarabia fără referendum, iar noi, românii basarabeni, dacă dorim să scăpăm de ocupația și controlul rusesc, am putea-o face doar prin căi plebiscitare.

Propunerile ambasadorului rus sunt o recidivă istorică. De aceea, domnul Kuzmin are toate motivele să fie trist.

Nu vom mușca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova.

Ideea unui referendum pentru Basarabia a fost lansată pentru prima oară de ruși, mai întâi de albgardiști, iar apoi și de bolșevici, după ce Sfatul Țării decisese unirea cu patria-mamă România, la 27 martie 1918.

Recursul viclean la o soluție plebiscitară, ca tertip sofistic aruncat de bolșevici în fața României, nu avea drept țintă un autentic exercițiu democratic, ci insinuarea faptului că hotărârea Sfatului Țării ar fi fost contrară voinței populare și astfel nulă.

În plus, bolșevicii pretindeau ca un referendum să fie organizat sub auspicii internaționale, cu condiția retragerii prealabile a administrației românești din Basarabia.

Orice referendum atestă voința populară într-o anumită chestiune. Referindu-ne la reunirea cu România, un referendum continuu are loc permanent, iar populația Basarabiei se pronunță cât se poate de clar și imposibil de contestat.

Un milion de cetățeni români basarabeni și-au restabilit deja cetățenia, alte câteva sute de mii au depus cereri de redobândire. Acest proces natural, liber, acumulativ și durabil, mai clar decât orice referendum, nu contenește. Foarte curând, numărul optanților pentru cetățenia română va depăși două milioane.

Cheia reunirii noastre stă în mecanismul de restabilire a cetățeniei și în viteza cu care funcționează acesta. Avem atâta reunire câți basarabeni sunt deja restabiliți, la cerere, în cetățenia română. Procesul reunificării noastre se va încheia în ziua în care ultimul basarabean va fi restabilit în cetățenia română.

Până atunci, dacă Moscova nu crede lacrimilor, domnule ambasador Kuzmin, Bucureștiul nu crede îndemnurilor pretins prietenoase la exerciții plebiscitare absolut redundante.