Ioan Hulea

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru, vă mulțumesc că participați la această discuție.

Eu sunt din Bihor. Nu întâmplător un tronson al acestei autostrăzi, Borș–Suplacu, are aproape două treimi chiar prin colegiul meu și sunt foarte interesat de el.

Am să vă spun foarte repede, de fapt, istoria lui, pe care nu ne-ați spus-o dumneavoastră. A fost licitat în 2014, 11 luni i-au trebuit comisiei de evaluare să desemneze câștigătorul. Câștigătorul nu este un consorțiu, ci este o asociere de trei firme spaniole și trei firme românești cu acționariat spaniol. După 11 luni de deliberare, în aprilie 2015, am participat și eu, în cadrul Prefecturii Bihor, la semnarea acestui contract.

Acum, conform contractului, în patru luni, constructorul, această mare asociere, trebuia să se apuce de treabă, în sensul că trebuia să aibă elaborat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic de execuție. Începând cu 1 octombrie trebuia să aibă organizarea de șantier începută. Ce nu ne-ați spus dumneavoastră și am să vă spun eu, ca să știe și colegii de la UDMR: acest consorțiu, împotriva și în dispreț față de Legea achizițiilor publice din România, a fost desemnat câștigător, chiar în condițiile în care s-a descoperit, după luni de zile, că are datorii la bugetul de stat în Spania. Mă întreb și astăzi cum de s-a putut face lucrul acesta, atâta timp cât este obligația celui care desemnează câștigătorul licitației să ceară înainte de toate un certificat fiscal, o probă a faptului că ei nu sunt datori la Fisc.

În aceste condiții, vedeți că s-au scurs deja doi ani de când tronsonul a fost licitat, încă nu s-au apucat de treabă. Dumneavoastră ne-ați spus nouă că peste 30 de zile se apucă de lucru. Haideți să clarificăm: de ce lucru se apucă? Se apucă de studiul de fezabilitate și proiectul tehnic de execuție, despre asta vorbim. Nu se apucă de treabă efectiv la tronson.

Problema este dacă doriți dumneavoastră să reparați greșelile antecesorilor dumneavoastră.

Mai doresc să aduc la cunoștința dumneavoastră faptul că există o situație care a întrecut orice limită, la municipiul Aleșd, din județul Bihor, acolo unde de mai bine de 4 ani autoritățile și în mod deosebit Ministerul Transporturilor nu sunt în stare să pornească o lucrare de construcție a centurii orașului. Acel oraș este efectiv sufocat timp de 24 de ore de camioanele care tranzitează dinspre vama Borș pe drumul național 60 către Cluj.

Și al treilea subiect pe care vi l-aș aduce în discuție este faptul că mi se întâmplă să vin și cu trenul de la Oradea. Vin cu 1742, care este indicativul Satu Mare–București Nord, 1741 este București Nord–Satu Mare.

Acest tren are cel mai lung traseu din România și este cel mai – poate nu folosesc un cuvânt potrivit –, este cel mai amărât tren din România. Merită să-l vedeți, arată cum arăta

pe vremuri „trenul foametei”, Iași–Timișoara! Vagoanele de dormit sunt din 1966.