Kerekes Károly

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte de ședință, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Din cauza timpului limitat de intervenție nu am posibilitatea să reflectez la toate problemele ridicate în moțiune, așadar voi vorbi numai despre unele dintre ele.

Inițiatorii moțiunii, în primul rând, formulează obiecții cu privire la aplicarea legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În opinia noastră, indiferent cine este ministrul muncii, legea în discuție nu poate fi aplicată altfel decât în forma în care a fost adoptată, iar această lege a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului PD-L–PSD, elaborată în timp ce în fruntea Ministerului Muncii se afla un ministru de la Partidul Social Democrat.

Aș reaminti că, în urma acestui mod de adoptare a legii, opoziția de atunci a inițiat o moțiune de cenzură, iar la dezbaterea acesteia, în data de 24 septembrie 2009, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD+PC s-a evidențiat în luarea sa de cuvânt prin a saluta elaborarea și adoptarea acestei legi și prin a prevesti consecințele benefice ale acesteia.

S-a afirmat prin această lege că: „În primul rând a creat un sistem mult mai apropiat de țările civilizate, dezvoltate, de Europa Occidentală, în sistemul de salarizare din domeniul bugetar.” S-a mai afirmat că principiile care stau la baza elaborării legii sunt profund ancorate în filozofia și doctrina social-democrată a partidului, însă s-a recunoscut și faptul că legea este rezultatul unui angajament față de Fondul Monetar Internațional. În cuvântare s-a lansat o chemare către opoziția de atunci, să se răzgândească și să-și asume și ea ceea ce România are de plătit.

Noi, membrii Grupului parlamentar al UDMR, am fost printre semnatarii moțiunii de cenzură, obiectând, în primul rând, modul de adoptare a legii, dar noi, acum, ne asumăm, este adevărat, nu cu mare bucurie, ceea ce astăzi România are de plătit nu din cauza noastră.

Atunci, întrebăm în mod justificat: dacă ni s-a cerut asumarea greutăților, de ce nu-și mai asumă aceste greutăți și partidul care a făcut apel în acest sens?

Semnatarii moțiunii contestă eliminarea valorii minime a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie pe anul 2010. Aș vrea să reamintesc că semnatarii moțiunii de astăzi, la începutul lunii februarie a anului trecut, cu ocazia dezbaterilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009, s-au împotrivit acceptării propunerii noastre ca valoarea punctului de pensie să fie 45% din salariul mediu brut pe economie, este adevărat, în condițiile în care efectele crizei economice nu au fost așa de puternice ca în anul acesta.

O altă măsură contestată, cum ar fi eliminarea decontării biletelor de călătorie pe calea ferată neutilizate de către pensionari, merită o analiză mai atentă, mai profundă. Oare este justificată convertirea în bani a unei prestații sociale neutilizate? Unde se mai practică astfel de ciudățenie? Reamintesc că această măsură nu a fost aplicată nici în anul 2009, sub conducerea PSD a Ministerului Muncii, cum, de altfel, ea nu a fost aplicată de niciun guvern de până acum.