Elena Cătălina Ștefănescu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației este „Strategia Europa 2020 – metode de implementare în România”.

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

2014 este anul alegerilor în Europa, un an în care prioritățile clasei politice se regândesc, se repun în discuție și se analizează îndeaproape.

Aș vrea să vă aduc în atenție un subiect pe care Uniunea Europeană continuă să-l țină pe lista scurtă de priorități, în anul în care abia a început: strategia pentru tineret.

Tinerii rămân o prioritate pentru Europa, pentru că rata de șomaj în rândul acestei categorii este de 23%, însă, în același timp, există două milioane de locuri de muncă rămase vacante pe piața europeană a muncii. Aceste cifre ne duc inevitabil cu gândul la schimbarea filozofiei din spatele sistemului educațional.

Strategia Europa 2020, noua strategie a Uniunii Europene, se axează pe cinci obiective majore: ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială, mediul și energia. Principalul subiect pe care mi-aș dori să-l punctez se referă la crearea de locuri de muncă pentru tineri. Strategia Europa 2020 dedică trei inițiative majore acestei probleme.

Astfel, Programul „Tineretul în mișcare” își propune să ajute tinerii să capete experiență în alte țări și să îmbunătățească sistemul educațional la nivel european.

Agenda europeană pentru noi locuri de muncă are ca scop crearea de competențe profesionale, aliniate la cerințele pieței de muncă, iar Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale își propune stimularea muncii la toate nivelurile și răspândirea prosperității și oportunităților către toate păturile sociale.

Ca toate aceste eforturi să prindă rădăcini în România, este necesară o cooperare dinamică și responsabilă între toate instituțiile statului.

Ministerul Educației Naționale împreună cu Departamentul pentru Cercetarea Științifică și Dezvoltare Tehnologică, Ministerul Tineretului și Sportului au șansa de a pune în dezbateri naționale aceste trei inițiative, pentru a le calibra la nevoile tinerilor din România.

Aș vrea să subliniez faptul că aceste programe sunt destinate tinerilor, și nu autorităților. De aceea, consider că este important ca aceștia să se exprime în privința modului în care România alege să implementeze aceste directive.

În încheiere, aș vrea să aduc în discuție și rolul Parlamentului în eforturile de implementare a Strategiei Europa 2020 și cu precădere a celor trei programe care sunt destinate creării de locuri de muncă pentru tineri.

În cadrul acestei sesiuni parlamentare, deputații și senatorii au ocazia să trimită Legea practicii spre implementare.

Vă reamintesc că scopul Legii practicii, adusă în dezbatere în prima sesiune parlamentară, se identifică cu scopul inițiativelor din cadrul Strategiei Europa 2020. Prin Legea practicii, tinerii își pot crea competențe profesionale aliniate la piața muncii, iar munca este stimulată la nivelul tuturor categoriilor sociale.