Florin Gheorghe

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Regionalizarea, câteva principii”

## Doamnelor și domnilor deputați,

Cu uimire și dezamăgire, am remarcat că Uniunea SocialLiberală, prin vocea ministrului Dragnea, pregătește un proiect de regionalizare a României, care, din punct de vedere principial și logic, conduce la câteva paradoxuri și efecte pe termen lung.

## Domnule ministru,

Ar trebui să știți că orice ființă umană, și, în speță, cetățean, are o apartenență, iar această apartenență este definită printr-un nume al regiunii din care provine. Plecând de la denumirea continentelor, a țărilor și, implicit, a regiunilor, ca să nu mai vorbim de orașe sau localități, atât eu, cât și cetățenii României, chiar și dumneavoastră, suntem în primul rând cetățeni români, apoi olteni, moldoveni, dobrogeni, ardeleni etc.

Explicați-ne, vă rugăm frumos, cine și cum a ajuns la concluzia că noi, românii, putem fi împărțiți după puncte cardinale sau combinații ale acestora. Cum se va numi locuitorul regiunii Sud-Vest sau Nord-Est, de exemplu? Cumva sud-vestean sau nord-estean? Sună și este cel puțin stupid!

Înțelegem rațiunile economico-financiare care stau la baza ideii de regionalizare, dar cel puțin eu consider că ar trebui să judecăm această problemă după câteva principii:

1. Principiul geografic – Regiunile s-au format de-a lungul istoriei în virtutea unei limite date de bariere naturale, cum ar fi: linia crestelor munților, mari râuri și fluvii sau zone puternic împădurite.

2. Principiul cultural – Locuitorii unei astfel de regiuni au o subcultură proprie, plus obiceiuri în ceea ce privește cel puțin două evenimente fundamentale din existența omului, adică nașterea și moartea.

3. Principiul demografic – Reglementările Uniunii Europene fac referire la populația minimă și maximă.

4. Principiul economic – Din punct de vedere economic și al produsului intern brut, nu este obligatoriu ca aceste regiuni să fie egale între ele. Se va înțelege de aici că anumite regiuni vor fi ajutate mai mult din banii comunitari decât altele, pentru eliminarea decalajelor existente. Aceasta este filozofia banilor comunitari atât în macro, cât și în micro.

Aplicarea acestor cel puțin patru principii vă va conduce la concluzia că regiunile României nu vor putea fi decât următoarele: Dobrogea, Moldova, Bucovina, Maramureș, Crișana, Ardeal, Banat, Oltenia, Muntenia și București.

Astfel, zece regiuni pot fi echilibrate din punct de vedere geografic și demografic fără a se ține cont de vechea delimitare județeană dată de Ceaușescu în 1968.

Având în vedere că aproape toate unitățile administrativteritoriale au încheiat procese-verbale de delimitare cu vecinii, vizate de oficiile județene de cadastru, devine o procedură simplă adăugarea unor unități apartenente la un vechi județ, la o regiune nou-creată.