Luminița Iordache

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la toleranță. Ce înseamnă să fii tolerant? Este o întrebare la care fiecare om are dreptul să răspundă în felul său.

Fiecare om poate crede că a fi tolerant înseamnă a respecta religia fiecăruia dintre noi, de a adera la un cult sau altul. Fiecare are dreptul să creadă în religia și Dumnezeul lui, chiar dacă Dumnezeu e unul și același în toate religiile. Fiecare are dreptul să meargă la orice biserică dorește, fie ea catolică, ortodoxă sau, de ce nu?, să creadă că singurul Dumnezeu e Alah sau Buda.

A fi tolerant cu semenul tău înseamnă a respecta și dreptul fiecăruia de a se înscrie în orice partid în care crede că se regăsește. În politică, a fi de dreapta sau de stânga nu îți ia dreptul de a beneficia de toleranța aproapelui tău.

A fi tolerant pentru un părinte înseamnă a lăsa fiului său o larghețe în propriile decizii, în modul de a-și alege prietenii, în modul de a-și alege profesia, în modul de a se îmbrăca, în modul în care dorește să-și aleagă partenerul de viață.

A fi tolerant e și o filozofie a soțului și a soției în care fiecare trebuie să-i tolereze celuilalt obiceiuri, hachițe.

A fi tolerant înseamnă ca și profesorul să-și înțeleagă ucenicul și să-i lase libertatea de a învăța în felul lui toate cunoștințele care i se oferă.

A fi tolerant înseamnă a accepta hachițele soacrei sau, de ce nu?, ale nurorii, pentru ca legătura de sânge dintre mamă și fiu să nu se dilueze.

Tolerant poate fi și trebuie să fie chiar și un rege care trebuie să-și înțeleagă poporul și să-l accepte așa cum este el, prost sau educat, frumos sau nu, blând sau războinic, harnic sau mai puțin, revoluționar sau mai răbdător.

Tolerant poate trebuie să fie și poporul cu ai lui conducători, pentru a le mai da o șansă de a se întoarce cu fața la cei care i-au votat.

Toleranți trebuie să fie și vecinii cu modul fiecăruia de viață, tocmai pentru a crea o armonie a blocului, a cvartalului, a cartierului.

Poate tolerant trebuie să fii și cu dușmanii și, prin exemplul tău să-i dai o lecție de omenie.

La noi, toleranța și bunătatea, anularea dorinței de răzbunare și eliminarea oricăror orgolii trebuie să fie principalul nostru țel în tot ceea ce facem, pentru că în sufletul nostru trebuie să rămână mereu o speranță pentru mai bine. Dacă în fiecare zi vom proceda în lucrările noastre cu determinare, înțelepciune și conștiință, cu siguranță peste ani oricare dintre noi va putea fi sigur că a participat la construcția unui lucru în folosul tuturor.

La noi, românii, nu poate exista dragoste de neam și frate fără toleranță, chiar dacă suntem conștienți că pot apărea diferențe și în rândurile noastre, pentru că nu toți suntem la fel.

Putem să nu fim de acord cu unii dintre noi, dar nu putem fi tranșanți, urâcioși și fățiș împotrivă.