Tinel Gheorghe

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, foarte mulți care suntem astăzi în sală, Declarația mea politică de astăzi se intitulează „N-am știut că sediul moralității se află în România”.

Titlul recunosc că nu-mi aparține, el fiind extras dintr-o declarație a prim-ministrului Victor Ponta referitoare la propunerea deputatului USL Remus Cernea de a reglementa parteneriatul civil între heterosexuali, dar și între homosexuali.

În ultimele zile, s-a consumat de către clasa politică, dar și de către media, multă energie – sincer, demnă, de altfel, de o cauză mai bună – pentru a răspunde așa cum se cuvine propunerii deputatului USL-ist. Unii l-au alintat pe Cernea cu apelative gen „tâmpită”, „nebun”, „Satana”, alții, mai emancipați, încercau să inducă opiniei publice ideea că, vezi Doamne!, îi cunoșteau preocupările lui Cernea mai de mult și nu s-au simțit nici mai șocați, nici mai pudibonzi decât era cazul.

Vezi declarația prim-ministrului Victor Ponta, de ieri, 15 aprilie 2013.

Recunosc că, personal, nu am fost impresionat și surprins nici de intenția lui Cernea, pentru că realizam că societatea românească nu este pregătită pentru o dezbatere serioasă pe această temă, dar nici de atacurile vecine cu ura de clasă ale unora dintre colegii mei, care deja îl vedeau pe Cernea răstignit ca pe Hristos, eu, personal, pronunțându-mă public că intenția lui Cernea nu este altceva decât o diversiune ieftină, marca USL, pentru a distrage atenția opiniei publice de la problemele adevărate ale românilor în această perioadă. Grevele de la Oltchim, Mechel, creșterea explozivă a prețurilor la produsele agroalimentare, creșterea fiscalității, prin introducerea de noi taxe și impozite, numirile șefilor la Parchetul General și DNA, nominalizarea și învestirea ministrului justiției, scandalul interminabil din USL pe seama actului de guvernare, scandalul legat de trecerea din domeniul public al statului a RBDD în domeniul privat al RAPPS a circa 3 hectare din Delta Dunării, cu scopul vădit de a fi înstrăinate ulterior, un adevărat tun imobiliar, și exemplele pot continua.

Dar declarația prim-ministrului Victor Ponta că, vezi Doamne!, nu a știut că sediul moralității se află în România, lăsând la o parte aspectul ironic pe care încearcă să-l inducă, este, din punctul meu de vedere, cutremurătoare la propriu. Ea trădează, pe de o parte, labilitatea morală a lui Victor Ponta, iar pe de altă parte, o anumită stare de nervozitate politică generată de incapacitatea USL-ului de a vorbi aceeași limbă pe un subiect foarte sensibil la electorat.

I-aș fi dat dreptate lui Victor Ponta dacă declarația ar fi sunat de genul: „Nu am știut că sediul moralității creștine se află la București, în România”, dat fiind faptul că toți știm că, instituțional și nu numai, sediul se află la Roma. Dar așa, ea naște o serie de întrebări la care Victor Ponta trebuie să răspundă și la care cred că nu va răspunde, așa cum nu cred că va răspunde nici pentru managementul dezastruos pe care cu onoare îl promovează în calitate de prim-ministru al României.