Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 iunie 2009
Declarații politice · respins
Titus Corlățean
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
Discurs
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Îmi fac astăzi o datorie de onoare din a aduce în atenția plenului Senatului României un proiect promovat de o serie de organizații ale românilor, ale emigrației românești din Statele Unite ale Americii, un proiect la care – o spun de pe acum – statul român ar trebui să fie extrem de atent și de sensibil.
Proiectul pe care o serie de organizații ale românilor stabiliți în Statele Unitate ale Americii, între care menționez _The World Romanian Congress_ , deci Congresul românilor americani, Consiliul mondial român și alte organizații, îl promovează se numește „Memorialul patimilor românești”.
Pe scurt, este vorba despre un proiect-simbol care spune generațiilor prezente și viitoare că românii au datoria să nu uite o parte sensibilă și o parte dramatică a trecutului lor. Este vorba despre drama românească din teritoriile ocupate de trupele sovietice în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Este vorba despre drama a sute de mii de cetățeni români, la acel moment, născuți în Basarabia, în Bucovina, cetățeni români și de origine germană și de alte naționalități, care au fost luați de lângă familiile lor și deportați în URSS.
Este vorba de faptul că – citez din acest proiect al organizațiilor menționate – „în zonele atribuite URSS prin Tratatul de la Paris a avut loc un adevărat genocid împotriva populației românești. Prin politica sovietică de epurare și modificare a structurii etnice, circa un milion de români au
fost executați, torturați sau au fost deportați în Siberia și stepele Asiei”.
Este vorba despre o tragedie românească care nu ar trebui să fie trecută sub tăcere sau uitată, un lucru care trebuie transmis generațiilor mai tinere din România, într-un moment în care este firesc să discutăm despre prezent, să construim viitorul, dar nu avem, în niciun caz, scuza de a uita ceea ce s-a întâmplat în trecut, mai ales că există o tentație și o politică chiar programată și programativă, aș spune, de rescriere a unei istorii într-o perioadă în care României i se aduc tot felul de reproșuri dinspre Est în legătură cu niște lucruri pe care nu le-a săvârșit, uitându-se sau trecându-se sub tăcere o dramă la care cei care au urmat celor care au reprezentat URSS-ul uită faptul că sunt, până la urmă, responsabili moral pentru această dramă românească.
Pe scurt, aceste organizații românești din Statele Unite ale Americii, și nu numai – există un sprijin mai larg la nivelul emigrației românești din Occident –, solicită statului român – și sunt pe deplin de acord cu această solicitare –, de fapt spun foarte clar că statul român are datoria de a cinsti memoria acestor sute de mii de români care au fost torturați, uciși, mutilați sufletește sau deportați de forțe străine doar pentru vina de a fi cetățeni loiali ai României.
În același timp, se solicită Guvernului României și statului român să își asume obligația de a finanța și de a ridica un monument al suferinței românești care să comemoreze tragedia românească prin care sute de mii de cetățeni români au fost supuși unui adevărat genocid etnic, ca urmare a ocupării sovietice a țării și a fostelor teritorii care au aparținut statului român interbelic.