Ovidiu Cristian Iane

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

M-am gândit să fac o declarație intitulată „Calea președintelui – ignoră problema până când dispare”.

Este de notorietate faptul că actualul Președinte al României este un actor politic vizibil și implicat: ține discursuri în Parlament, apare la televizor, oferă interviuri diferitelor publicații, emite opinii ori de câte ori se ivește ocazia. În această perioadă însă, în care Europa se confruntă cu provocarea de a găsi soluții cât mai eficiente pentru gestionarea valurilor de refugiați și imigranți care sosesc pe teritoriul țărilor membre, domnul Klaus Iohannis și-a reiterat cu vehemență poziția, adică aceea de a nu accepta cotele obligatorii impuse de Comisia Europeană. Și atât.

În politica românească ne-am obișnuit să primim răspunsuri evazive, jumătăți de răspunsuri sau răspunsuri pe care emitentul se simte confortabil să le ofere. În această ultimă categorie se încadrează și președintele țării, care evită în mod deliberat să adopte o poziție oficială în privința acțiunilor autorităților ungare.

La aflarea veștilor conform cărora Ungaria a decis să construiască un gard separator în interiorul Uniunii Europene, la granița cu Serbia, președintele nu a avut nicio opinie. Ungaria a continuat în această manieră, construind încă un gard la granița cu Croația, declarând că următorul va fi amplasat la granița cu România.

În gestionarea fluxului de imigranți și de refugiați, statele membre adoptă ce măsuri consideră de cuviință pentru a ține sub control această situație, iar țări precum Germania, Austria și Cehia anunță că vor introduce temporar controale la granițele mai expuse.

Și România? În România, stimați colegi, este o tăcere suspectă care s-a așternut, fapt ce denotă lipsa curajului președintelui de a critica măsurile antieuropene inițiate de vecini, membri ai Uniunii Europene. Acest gard, chiar dacă se află pe teritoriul Ungariei, contravine ideii fundamentale de Uniune Europeană, aceea de stat cu țări membre fără granițe.

Exprimarea unei poziții oficiale cu privire la aceste demersuri se numără totuși printre prerogativele de politică externă ale președintelui țării.

În aceeași manieră în care a avut o opinie susținută cu vehemență în ceea ce privește cotele de refugiați ar fi de dorit să se exprime și pe problema gardului construit de Ungaria. Prin abținerea sa, domnul Iohannis ne lasă să ne întrebăm: care este strategia României în cazul în care gardurile construite de Ungaria vor diminua fluxul de refugiați din România?

De aceea, îi solicit Președintelui României, care, prin rolul său, ar trebui să fie apolitic și echidistant, și mediator, să sacrifice câteva minute din timpul dedicat intervențiilor pentru susținerea moțiunii de cenzură a partidului său de suflet și să le aloce în scopul îndeplinirii atribuțiilor din domeniul politicii externe, răspunzând la următoarele întrebări: