Emil Marius Pașcan

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, mă raliez punctului de vedere exprimat de președintele comisiei, fiindcă am rezonat cât se poate de aplicat pe acest subiect.

Dacă vă uitați în expunerea de motive, veți vedea ce clamează: respectiv ca, în ziua respectivă, asociații neguvernamentale, guvernamentale să vină să discute, să organizeze acțiuni legate de aceste zone defavorizate. Or, eu cred că noi trebuie să rezolvăm aceste probleme și aceste întâlniri trebuie să aibă loc tot timpul! Câtă vreme le identificăm, le conștientizăm, le marcăm, știm care sunt aceste comunități defavorizate, nu ne trebuie o zi specială ca să reacționăm în sprijinul lor.

Pe de altă parte, eu cred că ar fi o dovadă de cinism din partea noastră, câtă vreme le avem, le identificăm și în ziua respectivă, eventual, rămâne să ne stropim cu mici și să bem și o șampanie în cinstea lor, că sunt defavorizate!

Eu cred că trebuie să privim responsabil și rezonabil acest subiect, stimați colegi! Dincolo de bunele intenții, ceea ce materializează nu este deloc în regulă. E mai mult o dovadă de sarcasm, de cinism și eventual le bifăm și rămân așa. O zi le sărbătorim și, după aceea, „Noroc bun!”.

Nu este în regulă, stimați colegi!