Ion Răducanu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt în sală de la 8.20, nu este o problemă.

Declarația mea politică se intitulează „Nevoia unor îndreptări”.

Are ca motto: „Prefer să fiu vinovat de legi decât de fărădelegi”, Nicolae Titulescu (Adunarea Deputaților, 27 mai 1921) Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

În 10 iunie 1921, Nicolae Titulescu se adresa Adunării Deputaților spunând:

„Din punctul de vedere al viitorului, orice s-ar spune, suntem, înainte de toate, o adunare de cetățeni conștienți de răspunderi, generoși la jertfă și hotărâți la faptă. Socotelile noastre cu viitorul sunt simple.

Lui îi putem spune: așa te-am întrezărit, așa am înțeles să te servim; așteptăm să te realizezi ca să vedem dacă ți-am fost slujitori buni sau răi.”

Astăzi, după mai bine de 70 de zile de la depunerea jurământului față de țară și popor, mă întreb dacă ceea ce spunea Nicolae Titulescu se potrivește adunării politice de astăzi din care facem parte 418 reprezentanți aleși ai poporului român aflați în serviciul acestuia.

Suntem oare conștienți de răspunderi, suntem generoși la jertfă, suntem hotărâți la faptă? E greu de spus și poate mai greu de explicat prezentul.

Putem oare să explicăm celor care ne-au trimis în Parlament că lucrăm responsabil, suficient de mult pentru binele țării și al lor, că punem înaintea interesului personal interesul național, că intriga și lupta politică fără sens nu ne sunt prietene, că rațiunea primează în fața propriilor sentimente, că nu suntem în situația de a deveni simple marionete cărora li se sugerează să voteze „în orb”, adică în necunoștință de cauză, sau din rațiuni politice știute numai de lideri, că suntem greu de înfrânt în lupta pentru apărarea interesului public, că facem totul pentru a recăpăta încrederea alegătorilor, că suntem deciși să transpunem în legislație întregul program politic cu care am câștigat alegerile?

Eu nu sunt convins că putem să spunem cu sinceritate da. România are nevoie de competențe. România are nevoie de diminuarea contrastelor dintre bunăstare și sărăcie, are nevoie de alinarea durerilor celor de jos, sărăciți și umiliți de guvernele postrevoluționare, de dreptate socială, de echilibru în raportul dintre instituțiile democratice ale statului, de justiție pură, adevărată, dreaptă, de parlamentari responsabili, hotărâți, implicați, incoruptibili și drepți care au venit în Parlament să facă legi în interesul național.

Birocrația, obișnuința de a munci cât mai puțin, de a tergiversa legiferarea, de a intra în jocul opoziției în comedii de prost gust, crezând că așa se poate demonstra inteligență și spontaneitate și de o parte, și de alta, graba și superficialitatea în dezbaterile parlamentare, limitate în timp, divizarea Parlamentului între veterani și boboci, între cei disciplinați și cei nepăsători, între cei educați și cei mai puțin bine instruiți, între cei „susținuți”, între cei care ocupă una, două sau trei funcții și cei „singuri pe pământ”, jocurile grupurilor de interese, hotărâte să-și impună punctele de vedere, precum și discursurile pline de populism, demagogie și fariseism ale unora care vor să-și facă imagine sunt fără îndoială manifestări care ar trebui să ne dea fiori și să ne trezească la realitate.