Viorel Arion

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este, în fapt, o scrisoare deschisă adresată domnului Ovidiu Hada, primarul municipiului Hunedoara.

În mod normal, ar fi trebuit să folosesc apelativul „domnule primar”, dar mi-e greu să numesc așa o persoană care, prin tot ceea ce face, este foarte departe de a merita așa onoare!

Hunedoara este astăzi orașul în care nu se întâmplă mai nimic.

La alegerile din 2008, Hunedoara s-a procopsit cu un primar flotant, aflat într-o scurtă trecere prin viața politică hunedoreană. Din păcate, efemera încununare a domnului Ovidiu Hada cu titlul de primar al Hunedoarei a lăsat acest oraș într-o jalnică amorțire.

De aproape trei ani, în municipiul Hunedoara nu se mai întâmplă nimic. Adică nu, greșesc, se întâmplă totuși ceva: haitele de câini au devenit adevărații stăpâni ai orașului, Hunedoara geme sub gunoaie, cartierele rămân rând pe rând în beznă – ca în perioada de tristă amintire de dinainte de anii ’89 –, străzile sunt adevărate capcane în care mașinile sunt distruse încă de la primul drum. Și dacă de teama de a nu-ți distruge mașina alegi să mergi pe jos, riști să te prăbușești în primul canal rămas de luni bune fără capac.

Aceasta este, din păcate, Hunedoara de azi: un oraș trist, precum erau, odinioară, orașele Europei după război, un oraș care arată ca după un recent bombardament, un oraș în care se pare că nici măcar speranța nu mai există, și asta dintr-un singur motiv: Hunedoara nu are primar!

Dar cum ar putea să aibă când, în fiecare an, de Crăciun, edilul-șef pleacă o lună să-și revadă familia în Statele Unite ale Americii. În fiecare an, de Paști, edilul-șef pleacă din nou o lună întreagă în Statele Unite ale Americii să își revadă familia. În fiecare an, edilul-șef pleacă în concediu, într-o destinație exotică, pentru că, nu-i așa?, are și el dreptul la odihnă!

Punând laolaltă cele trei luni destinate petrecerii timpului cu familia în Statele Unite și în concediu, cu cele vreo douătrei săptămâni în care, ca orice muritor de rând, edilul nostru își pregătește deplasările lăsând baltă treburile orașului cu gândul la avioane, transferuri și aeroporturi, cu încă vreo două-trei săptămâni care îi sunt necesare să reintre în problemele urbei, constatăm că din douăsprezece luni câte are un an, edilului Hada îi mai rămân vreo șapte luni de făcut treabă.

Dar domnul Ovidiu Hada e și el bugetar ca toți bugetarii și, nu-i așa?, are și el dreptul la o sâmbătă și o duminică

liberă în fiecare săptămână, la care trebuie musai să adăugăm și ziua de luni care, de regulă, e destinată aparițiilor la televiziune, ca să vadă tot poporul că prestația domnului Ovidiu Hada poate fi lamentabilă și în direct, pe un post de televiziune, nu numai în administrarea orașului!

Și, uite așa, dintr-un an, edilului nostru i-au mai rămas la dispoziție doar vreo șase luni în care să poată să-și facă treaba de primar. Care treabă?, asta e întrebarea, pentru că, până acum, nu a reușit să facă mai nimic.