Valerian Vreme

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Cercetarea spațială, o provocare și o oportunitate pentru România”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referindu-mă la dezvoltarea industriei spațiale nu pot să nu remarc faptul că, în această lună, mai exact 12 aprilie, am sărbătorit Ziua internațională a spațiului, iar pe 22 aprilie, Ziua internațională a pământului.

Aceste evenimente sunt legate de primul zbor efectuat în spațiul extraterestru, ce a avut loc pe 12 aprilie 1961, de

către Iuri Gagarin, respectiv pe 22 aprilie 1970, ziua în care s-a înființat mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Practic, 12 aprilie devine ziua în care celebrăm începutul erei spațiale, iar 22 aprilie, momentul în care a apărut o mișcare ce prețuiește mai presus de orice planeta pe care trăim.

Pentru noi, românii, un alt eveniment de mare importanță în acest proces de cunoaștere a spațiului cosmic îl reprezintă și data de 14 mai 1981, când Dumitru Prunariu a efectuat primul zbor în spațiu, înscriind România în constelația puținelor țări ce au privilegiul de a trimite oameni în spațiul cosmic.

Astăzi, România este un actor activ în comunitatea exploratorilor spațiului cosmic prin contribuția adusă în cadrul Agenției Spațiale Europene, al cărui membru cu drepturi depline este încă din ianuarie 2011.

Sistemele spațiale și tehnologiile aerospațiale fac parte integrantă din viața de zi cu zi a tuturor cetățenilor și a întreprinderilor, de la telecomunicații, previziuni meteorologice la sisteme financiare internaționale, majoritatea serviciilor-cheie de care societatea noastră contemporană depinde.

Creșterea economică, dezvoltarea durabilă și susținută, sporirea securității și apărării, crearea de locuri de muncă reprezintă beneficiile pe care le poate oferi industria spațială a României. De asemenea, tehnologia și infrastructura spațială asigură accesul la cunoaștere și informare. Prin contribuția cercetării-dezvoltării în sectorul spațial se va obține realizarea cadrului general pentru dezvoltarea de servicii-suport în domenii economice strategice. Astfel, România va asigura și beneficia de sisteme și de servicii spațiale operaționale pentru societate și cetățeni în domenii precum: sănătate, securitate, monitorizarea dezastrelor și a fenomenelor extreme, meteorologie, energie, agricultură inteligentă, silvicultură, transporturi, telecomunicații.

Așa cum este prevăzut în Strategia națională de cercetare-dezvoltare și inovare, unul dintre obiectivele specifice propuse vizează susținerea specializării inteligente. Astfel, România poate deveni competitivă la nivel regional și global în orizontul 2020, iar în acest sens trebuie să avem ca obiectiv centrarea unei părți importante a activităților de cercetare–dezvoltare–inovare pe problemele societății, susținerea cercetării de excelență, atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători și dezvoltarea unor organizații de cercetare performante, capabile să devină operatori regionali și globali.