Corneliu Florin Buicu

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Bani europeni pentru spitale românești”.

Sub deviza „Eficiență energetică și economie verde”, Guvernul Bulgariei, în colaborare cu BERD, a reușit să inițieze o procedură care reunește finanțarea europeană din fonduri structurale (în proporție de 85%) și împrumuturile financiare de la băncile comerciale, îndreptată, în special, către mediul privat. De această oportunitate au beneficiat, cu succes, spitalele din țara vecină care au avut posibilitatea să își asigure cofinanțarea în condițiile impuse. De menționat că în cadrul acestei intervenții au fost finanțate atât lucrări de reabilitare termică, cât și schimbarea echipamentelor clădirilor și a echipamentelor medicale, prin această schimbare obținându-se un consum energetic scăzut.

În urma discuțiilor purtate cu colegi din cadrul Comisiei pentru sănătate și familie, din Camera Deputaților, dar și cu specialiști din Ministerul Sănătății, am ajuns la concluzia că implementarea unui astfel de program, la nivelul României, de prevederile căruia să beneficieze, în primă fază, cele 50 de unități medicale din administrarea ministerului, dar și spitalele aflate în subordinea autorităților publice locale, consilii locale și consilii județene, ar fi extrem de benefică din următoarele motive:

– sumele alocate ministerului în exercițiul bugetar viitor nu sunt acoperitoare nici măcar pentru numeroasele „priorități” acumulate de-a lungul timpului, mai ales în anii guvernării PDL, în care știm cu toții la ce nivel au ajuns arieratele. În aceste condiții, a investi, masiv, prin forțe proprii, în reabilitări termice, care să poată fi finalizate în termen scurt, este pur și simplu imposibil;

– inițierea unui program de finanțare europeană, care, așa cum s-a dovedit, presupune mai multă eficiență, mai multă responsabilitate, o urmărire mai atentă a nivelului cheltuielilor și a calității lucrărilor, respectarea termenelor de execuție și a standardelor europene etc., ar putea avea efecte economice, sociale și chiar urbanistice notabile: statul ar fi degrevat de plata unor cheltuieli – în prezent aberante – cu anumite utilități, ar crește confortul și siguranța pacienților, s-ar îmbunătăți climatul de muncă pentru angajații spitalelor, s-ar crea locuri de muncă, ar crește fabricarea și comercializarea materialelor de construcții specifice unor asemenea lucrări, ar crește veniturile la buget prin impozite și taxe, iar aspectul clădirilor ar fi înfrumusețat.

Inițierea unui program de o asemenea anvergură reprezintă un act de curaj și de responsabilitate politică pe care doar un Guvern puternic, așa cum este cel al USL, și-l poate asuma. Beneficiarii unui asemenea proiect ar fi pacienții care se adresează în continuare spitalelor publice, angajații din sistemul de sănătate care și-ar desfășura activitatea într-un mediu prielnic furnizării serviciilor pentru sănătate, dar și economia românească, ce ar simți un puternic impuls.