Viorel Arion

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Să nu ne uităm istoria!”.

Aproape 20% din monumentele din România înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt în județul Hunedoara. Județul Hunedoara are și un număr important de monumente istorice care nu fac parte din patrimoniul UNESCO, peste 500, situându-se printre județele cu un număr apreciabil de astfel de monumente. Chiar dacă nu fac parte din patrimoniul UNESCO, valoarea lor istorică este inestimabilă.

Municipiul Hunedoara este cunoscut și recunoscut ca un loc plin de istorie, multe dintre monumentele județului regăsindu-se aici. În cele ce urmează aș dori să evoc un obiectiv istoric, dar care are și un potențial turistic remarcabil și care, din neglijența autorităților locale, se află astăzi în pericol de dispariție. Este vorba despre cea mai veche cale ferată îngustă din România, datând din anul 1859, care acoperea traseul Hunedoara–Govăjdie–Rățișoara.

Din păcate, o bună parte din această linie îngustă a dispărut în ultimii zece ani. Traseul mocăniței a fost realizat de constructori austrieci între anii 1859 și 1871. Inițial, lega localitatea Rățișoara de furnalul de la Govăjdie care a funcționat între 1806 și 1889. Furnalul de la Govăjdie este și el recunoscut drept monument istoric. Această recunoaștere nu îl scutește însă de uitarea autorităților. Monument istoric parcă e prea mult spus. În fapt, e o ruină aflată în uitare. Furnalul de la Govăjdie a fost inaugurat în anul 1806. Aici s-au turnat o parte dintre elementele aflate și acum la baza structurii de rezistență a Turnului Eiffel.

Dar să revenim la linia îngustă realizată de vienezi acum 150 de ani. În momentul în care Hunedoara a devenit un centru important de producere a fierului, această cale ferată a fost extinsă, ajungând la maximul său istoric care depășea la acea vreme 15 kilometri. Traseul e de o frumusețe sălbatică, linia traversând practic muntele prin două tuneluri care au împreună circa o mie de metri. Ceea ce e demn de remarcat pe traseul mocăniței Hunedoara s-a aflat până de curând primul pod de cale ferată curb din România. Lăsat în paragină de autorități și de cei care-l aveau în exploatare, traseul mocăniței a căzut pradă hoților de fier vechi, dar și unor agenți economici lacomi, preocupați mai degrabă de propriile buzunare decât de încărcătura istorică a acestui adevărat monument.

La sesizările mele repetate, Ministerul Culturii a decis să claseze acest monument și astfel el se află de câteva săptămâni sub protecția legii. Nu este însă suficient. Pentru ca lucrurile să fie făcute eficient și pentru că Hunedoara are dreptul la propria sa istorie, e nevoie ca atât autoritățile locale, cât și cele guvernamentale să gândească o strategie de refacere a acestui traseu.

Uniunea Europeană alocă prin programul operațional regional, măsura 5.2., bani europeni pentru modernizarea liniilor cu ecartament îngust din zonele de deal și de munte. E o ocazie unică, o oportunitate care nu trebuie ratată, mai ales că procentul cu care autoritățile locale ar trebui să participe este de numai 2%.