Marioara Nistor

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Educația, investiție în viitorul României”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi voi vorbi despre ceea ce, în opinia mea, ar trebui să fie un punct esențial pe agenda fiecăruia dintre noi și a tuturor guvernelor țării noastre: educația.

Săptămâna viitoare, mulți dintre noi vom participa la deschiderea noului an școlar, unul plin de speranțe și bucurii pentru mulți copii.

Din punctul meu de vedere, adevărata bogăție a țării noastre sunt copiii și tinerii noștri, cei asupra cărora trebuie să ne concentrăm atenția cu orice prilej, deoarece ei reprezintă viitorul.

Anul școlar începe cu speranțe, cu încredere și cu dorința de a învăța și de a reuși în viitor.

România are în acest moment voința de a pune mai mult accent pe educație, de a avea mai mult respect față de cadrele didactice și viziune în legătură cu rolul școlii în societate.

Vedem cu toții că școala românească a început să se modernizeze. Există programe noi pentru elevi, există un acces mai facil la instrumentele moderne de pedagogie. Sunt conștientă totuși de faptul că învățământul românesc se confruntă în continuare cu lipsuri, dar evoluțiile pozitive din ultimii ani sunt simțite în mod cert. Știu foarte bine cât de important este să ai acces la o școală bună, indiferent că ea se află în mediul rural sau urban. O bună pregătire reprezintă șansa oricărui tânăr de a se integra în viitor pe piața muncii.

Aud vorbindu-se despre generația actuală de tineri ca despre o generație pierdută. Printre argumentele folosite se invocă faptul că aceștia, după terminarea școlii, devin șomeri pe o perioadă nedeterminată și astfel vor pierde lupta cu generațiile de tineri absolvenți care vin din urmă, mai bine pregătite și mai bine adaptate pieței muncii.

Implicațiile acestui fenomen despre care se vorbește la nivelul României sunt multiple și grave. De aceea, din punctul meu de vedere, fiecare ban pe care Guvernul îl cheltuiește pentru educație, pentru crearea de locuri de muncă nu trebuie privit ca fiind o cheltuială, ci ca o investiție din partea statului în propriul său viitor.

În România, școala nu produce „tâmpiți” – așa cum i-a plăcut unui fost președinte să spună –, însă ea produce tineri nemulțumiți de sistemul de învățământ și de faptul că educația, absolvirea unui liceu sau a unei facultăți nu le garantează șansa la un loc de muncă.

Trebuie să înțelegem că munca și educația trebuie încurajate și sprijinite, dacă vrem ca tinerii noștri să creadă în viitorul lor sau dacă vrem ca ei să aibă un viitor aici, acasă.

Pentru a fi siguri că tinerii au abilitățile necesare pentru locurile de muncă ce vor fi create, trebuie asigurată o educație de calitate acestora, începând cu nivelul primar și ajungând până la cel superior. Școala românească trebuie să formeze specialiștii de mâine.