Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are în centru planurile-cadru pentru învățământul liceal, în contextul în care se desfășoară și e aproape de finalizare dezbaterea publică lansată de Ministerul Educației, planurile-cadru fiind, de fapt, arhitectura, infrastructura esențială a tot ceea ce înseamnă educație, un învățământ de calitate, centrat pe competențe și centrat pe imperativele societății.

Sigur că dezbaterile sunt vii, sigur că cele trei variante propuse de Ministerul Educației se apropie de un model de arhitectură curriculară mai tradițională, o a doua variantă abordează o deschidere și un echilibru între disciplinele obligatorii și cele opționale, iar a treia variantă lasă multă libertate și multă deschidere.

De altfel, ce ne dorim? Ne dorim, sigur, niște absolvenți care să... Profilul absolventului este esențial. Acești absolvenți ar trebui să aibă un orizont rezonabil de cultură,

să fie competenți în domeniul pentru care au optat, să fie buni cetățeni, care să se integreze pe piața muncii și în societate, să fie receptivi la valorile naționale și la valorile europene și, pornind de la aceste principii, și planurile de învățământ trebuie gândite în acest sens.

Trunchi comun, nucleu, discipline-nucleu, discipline opționale, scheme orare – sunt sintagme pe care le preiau și cei mai puțin specialiști sau interesați de fenomenul educațional. Problema este a măsurii, a dozajului, a unei viziuni și a unei strategii pe care o așteptăm de la Ministerul Educației, corelând, pe de o parte, temeiurile științifice extrem de importante și corelate cu domeniul, cu specialitatea spre care optează și profilul spre care optează liceenii; vorbim de data aceasta de învățământ teoretic, în acest prim calup de reformă curriculară.

Trebuie să ne gândim neapărat și la competențele pe care Uniunea Europeană le propune pentru zona educațională, de la competențe de comunicare în limba română, în limba maternă, în limbi străine, competențe în domeniul științific, matematică, competențe digitale, antreprenoriale și mai ales receptivitatea culturală, sensibilitatea față de valorile alterității, cele care sunt altfel, care aparțin altor comunități, pentru că suntem într-o Uniune Europeană a diversității.

Din această perspectivă, cred că decidenții au o mare răspundere în zona educațională, dar și Parlamentul, pentru că este un moment al opțiunii pentru un traseu liceal corect, echilibrat și foarte multe opționale care înseamnă libertate, care ridică un semn de întrebare asupra specialiștilor, cât sunt de pregătiți pentru a ataca domeniul de frontieră, sau foarte avangardiste și, pe de altă parte, pregătirea pentru traseul ulterior, post-liceu, al elevilor.

Invitația mea este la dezbare, la dialog, la implicare și la responsabilitate din partea ministerului în analiza și în prelucrarea datelor respective, care vor veni în urma acestei consultări publice, și vreau să atrag atenția asupra unor principii, unor perechi aparent antinomice pe care trebuie să le avem în atenție, teoretic, pe de o parte, practic-aplicativ, național, dar și european, cognitiv, dar și afectiv, univers științific, univers umanist, opțiune pentru cunoaștere, pentru raționalitate, dar și sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică – sunt repere majore pe care absolvenții trebuie să le aibă, prin ceea ce se predă și prin ceea ce se învață în școală...