Cristina Ionela Iurișniți

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la următoarea temă: „Bani pentru infractori, da, pentru educație, ba!”.

Una din prioritățile dezastruoase ale coaliției PSD–ALDE în această sesiune parlamentară este să dea recompense financiare celor certați cu legea. Educația și sănătatea mai au de așteptat! Sistemul este în mod cronic și voit subfinanțat – 6% din PIB pentru educație, conform legii, pare încă o utopie!

Oare copiii noștri nu învață în condiții improprii? Nu suferă ei de foame și renunță la școală din lipsa transportului, a rechizitelor sau a hainelor și a încălțămintei necesare? Peste 300.000 de copii sunt în afara sistemului școlar, 40%, știm foarte bine, sunt analfabeți funcțional. Avem peste 9.200 de mame minore, o cifră care ne plasează pe primul loc în Europa! Nu spre ei ar trebui să se îndrepte atenția guvernanților?!

Trag din nou un semnal de alarmă! Peste jumătate dintre copiii români – 51% – trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală, arată World Vision România. Situația este mult mai rea la sat, unde locuiesc 74% dintre copiii săraci ai României și unde sărăcia este citată ca principala cauză a abandonului școlar.

Mai trebuie să amintim că Raportul Parlamentului European arată că în privința sărăciei copiilor România conduce detașat, cu 51%, urmată de Bulgaria, unde 45,2% dintre copii se află în risc de sărăcie.

Dincolo de aceste statistici îngrijorătoare, sute de mii de copii trăiesc într-o foame continuă, în satele din România oamenii se luptă zi de zi cu sărăcia, principala lor ocupație fiind agricultura de subzistență și creșterea animalelor. Copiii născuți în mediul rural sunt condamnați la sărăcie și nefericire. Doar 25% dintre elevii din acest mediu ajung să termine liceul, iar 80% dintre copiii neșcolarizați sunt romi, peste 2,4% dintre acești copii abandonează în fiecare an școala.

România este una dintre țările cu cele mai mici participări ale adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții. Este foarte îngrijorător. Iar în tot acest peisaj sumbru, Guvernul amână alocarea a 6% din PIB pentru educație, conform Legii nr. 1/2011, pe care o cunoaștem cu toții.

În timp ce țări precum Suedia anunță încă din anul 2016 că își închid închisorile din lipsă de infractori, rezultat al desfășurării unor programe de reeducare a deținuților și de integrare a acestora în societate, în România, ministrul justiției își exprimă intenția de a acorda între 5 și 8 euro pe zi de detenție, recompensă financiară celor certați cu legea.

Intenția ministrului justiției de „a despăgubi” infractorii aflați în penitenciare în perioada 2012–2017 are, pe lângă caracterul inoportun și imoral, o importanță incredibilă din punctul de vedere al bugetului statului. Concret, la 92.000 de deținuți, aceștia fiind beneficiarii, costurile totale se vor ridica la 370 de milioane de euro.