Gheorghe Ana

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Scutul antirachetă american”.

Aplicarea unei noi strategii de apărare a administrației Obama prevede ca România, Bulgaria și Turcia – considerate flancul vulnerabil al NATO în privința rachetelor care ar putea veni dinspre Orientul Apropiat, să intre sub protecția unui scut antirachetă care va costa circa 5 miliarde de dolari. Deși niciun oficial nu a explicat clar ce câștigă și ce trebuie să plătească România pentru acest scut, se impune să ținem cont de câteva lucruri.

România se va afla concret pentru prima dată în istoria ei modernă sub protecția unei tehnici militare deosebite, cu eficiență maximă în apărarea spațiului aerian propriu.

Proiectul va fi realizat în patru etape, planificate pentru anii 2011, 2015, 2018 și 2020.

Există o problemă, în contextul relațiilor NATO – Rusia: opoziția declarată a Moscovei și care va trebui pe undeva să fie îndulcită. Riscurile unui asemenea proiect trebuie asumate de statul român, dar, în același timp, avantajele enorme, prin asigurarea securității țării, trebuie aduse la cunoștința cetățenilor României.

În acest context, nu se explică graba cu care a fost convocată ședința CSAT de către domnul președinte Traian Băsescu, a cărui rezoluție a confirmat anticipat acceptul la invitația lui Barack Obama de a intra sub protecția scutului antirachetă american, urmând ca Parlamentul să ia o decizie în acest sens.

Garanțiile de securitate maximă nu exclud o dezbatere robustă și democratică în jurul acestei teme.

Chiar dacă va stârni nervozitate ceva mai la Est, așa cum a stârnit nervozitate și față de Polonia și Cehia anteriorul proiect american legat de scutul antirachetă american, este consecința logică a unei acțiuni externe a României, începând cu momentul aderării României la NATO.

Cu toții trebuie să recunoaștem că de-a lungul ultimilor ani de încordare a relațiilor dintre Washington și Teheran, iranienii nu au făcut un secret din faptul că, în cazul unui conflict armat, țările care găzduiesc trupe americane ar deveni o țintă legitimă a rachetelor lor. Țara noastră ceruse încă de la Summit-ul NATO de la București (2–4 aprilie 2008) extinderea apărării antirachetă în Europa și în zonele vulnerabile neacoperite de precedentul proiect.

De aceea astăzi, de la tribuna celui mai înalt forum legislativ, Parlamentul României, îmi exprim satisfacția propunerii făcute de CSAT la invitația președintelui Barack Obama ca România să adere la scutul antirachetă și am convingerea că ea va fi validată în plenul celor două Camere ale Parlamentului României.

Mulțumesc.