Nicolae Neagu

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică: „Performanța economică sănătoasă se măsoară în investiții publice, nu în consum!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Investițiile sunt singurele care garantează, în practica economică, stabilitatea financiară și dezvoltarea durabilă a României.

Observ însă cu îngrijorare că în anul centenarului României moderne cheltuielile destinate investițiilor însumează doar 38,5 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 4,2% din produsul intern brut, adică, declarativ și planificat, mai mult decât contraperformanța din 2016, când România a realizat doar 3,5% din PIB investiții publice, dar totuși cel mai mic procent din 2006 încoace, când media procentului investițiilor publice era între 6-6,5%.

Deci, prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, Guvernul României, al majorității PSD–ALDE, nu și-a propus să persevereze în alocarea de fonduri publice pentru dezvoltarea țării – autostrăzi, școli, spitale, pentru înțelesul tuturor –, ci să stimuleze consumul, începând chiar cu aparatul guvernamental central, împovărat de greutatea celor 27 de ministere și a peste 130 de secretari de stat, adică fix de două ori mai multe ministere și mai mulți secretari de stat decât Germania, care are 13 ministere și 33 de secretari de stat.

În mod evident, investițiile preconizate în bugetul României, în anul 2018, sunt insuficiente în raport cu necesitățile acumulate în timp, prin nerealizarea unor obiective majore, precum autostrăzile care să traverseze Carpații sau spitalele regionale moderne, în care să nu se moară din cauza lipsei de aparatură și a infecțiilor intraspitalicești. Această lipsă de viziune a perspectivei de dezvoltare sănătoasă și durabilă a României se întărește, din păcate, prin măsurile, multe dintre ele aberante, ale așa-zisei revoluții fiscale, diminuând prin lege și investițiile publice ale unităților administrativ-teritoriale ale județelor.

Se observă diminuări de fonduri la capitolele de cheltuieli pentru investiții în bugetele majorității comunelor și orașelor din județul Sibiu, inclusiv ale celor două municipii – Sibiu și Mediaș – și al consiliului județean.

Deficitele vin din efectele noului Cod fiscal asupra veniturilor. De aceea PNL insistă ca cel puțin impozitul pe venit să fie sursă integrală de venit pentru comune, orașe, municipii, consilii județene. Sau creșterea procentului de contribuție al redevențelor din exploatările de suprafață către unități administrativ-teritoriale este în viziunea PNL o altă posibilitate de compensare.

Soluția corectă este însă diminuarea arhitecturii guvernamentale: mai puține ministere, mai puține agenții și descentralizarea deciziilor către comune, orașe, consilii județene și impunerea unui prag minim de 6% din PIB pentru investiții publice.

Până atunci însă trăim cu speranța că investițiile majore din județul Sibiu vor rămâne în preocuparea Guvernului PSD–ALDE, mai ales că avem un ministru sibian în Guvernul României.