Victor Paul Dobre

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea se numește „S.O.S. Moldova!”. Stimați colegi,

În ultimii ani, toate declarațiile politice au avut ca obiectiv dezvoltarea economică echilibrată a tuturor regiunilor istorice, punerea în valoare a potențialului uman, a resurselor și integrarea economiei zonale în circuitul schimburilor între economia românească și economiile occidentale.

Declarațiile sunt frumoase, dar realitatea este crudă și nemiloasă. În această declarație mă voi referi la particularitățile zonei, neîmplinirile și năzuințele cetățenilor din regiunea istorică Moldova.

Moldova are în componență opt județe, cu o populație reprezentând 20,8% din populația României, iar ponderea în PIB-ul României era în 1995 de 18,4%, în timp ce în 2016 a scăzut la 12,9%; un regres considerabil. Media PIB pe cap de locuitor – 6,33 mii de euro pe regiune – este sub PIB-ul pe cap de locuitor din cel mai sărac județ din Transilvania – Harghita –, de 6,91 mii de euro. Și cu 500 de euro mai mare decât cel mai sărac județ – Mehedinți – din Țara Românească. Într-o ierarhizare a județelor după PIB pe cap de locuitor ultimele locuri sunt ocupate de Suceava, Botoșani și Vaslui. Este o situație tristă care denotă lipsa de interes a factorilor de decizie pentru o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor și folosirea întregului lor potențial. Guvernul trebuie să schimbe modul de a planifica și acționa în această direcție, prin elaborarea unei concepții generale, unanim acceptate, cu perspectivă multianuală, precum și dezvoltarea unor proiecte sectoriale care să valorifice potențialul uman, resursele materiale și patrimoniul cultural al regiunii.

Lipsa infrastructurii în toată regiunea îi afectează în mod direct pe toți agenții economici, care nu mai au posibilitatea de a se integra în dinamica schimburilor economice și, din această cauză, se manifestă și reticența investitorilor.

Infrastructura este o componentă esențială a dezvoltării economico-sociale. Pe întreg teritoriul Moldovei există un singur drum care străbate teritoriul de la sud la nord – E85 –, care însă este supraaglomerat și înregistrează blocaje, din cauza multiplelor accidente. Totodată, comunicațiile care traversează munții din Moldova în Transilvania sunt improprii transportului de mare tonaj.

Pentru realizarea unei infrastructuri moderne și eficiente consider că sunt imperios necesare:

– transformarea E85 în comunicație tip autostradă, cu ramificații de aceleași caracteristici spre Botoșani, Suceava, Iași, Vaslui și Galați;

– realizarea autostrăzii Târgu-Mureș–Iași–Ungheni, pentru facilitarea schimburilor economice cu Republica Moldova și conectarea cu magistrala de transport București–Brașov–Borș;

– modernizarea comunicației Focșani–Panciu– Gheorgheni–Târgu-Mureș, pentru facilitarea accesului la autostradă;

– realizarea drumului de centură al municipiului Galați și realizarea legăturii cu E85 și cu autostrada A2, prin modernizarea comunicației Galați–Brăila–Slobozia și asigurarea accesului la direcția de transport creată prin construcția podului peste Dunăre de la Brăila;