Niculae Mircovici

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se intitulează: „Voința militarilor disponibilizați: Dreptul la muncă și respectul față de lege”

Ea este motivată de faptul că o adresă a Parlamentului European zace undeva în sertarele Parlamentului nostru.

Pentru a putea intra în NATO, una dintre condițiile pe care trebuia să le îndeplinească România a fost reducerea efectivelor militare. Acest lucru nu a fost posibil decât prin desființarea unui mare număr de unități militare și trecerea în rezervă, cu mult înaintea vârstei de pensionare, a multor cadre militare. Astfel a apărut Ordonanța Guvernului nr. 7 pe 1998, care stipulează: „Art. 24. Personalul militar pensionat în condițiile prezentei ordonanțe poate cumula pensia cu salariul obținut, în cazul în care își continuă activitatea ca angajat, sau cu veniturile suplimentare realizate prin activități în scop lucrativ”; cu drept de pensie incompletă (penalizările mergând până la 40%), dar și cu drept de muncă. Calculul pensiilor militare, inclusiv pentru cei disponibilizați, s-a făcut conform Legii nr. 164 din 2001 privind pensiile militare de stat.

În decembrie 2009 a apărut Legea nr. 329 care, printre altele, a interzis și cumulul pensiei (indiferent de felul acesteia) cu salariul din sectorul bugetar. Prin prevederile Capitolul IV din Legea nr. 329/2009 au fost încălcate următoarele:

I. Prevederile constituționale: art. 15 alin. (2) (Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile); art. 16 alin. (1) (Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări); art. 20 alin. (1) și (2) (Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația universală a drepturilor omului, cu pactele și celelalte tratate la care România este parte); art. 41 alin. (1) (Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă); art. 44 (Dreptul de proprietate privată); art. 53 alin. (1) și alin. (2) (Interzicerea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți); art. 148 alin. (2) și (4) (Prioritatea prevederilor tratatelor Uniunii Europene față de dispozițiile contrare din legile interne); II. Prevederi ale actelor internaționale pe care România le-a ratificat și care sunt parte din dreptul intern. Legea nr. 329/2009 încalcă:

– art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la interzicerea oricărei discriminări. Or, Legea nr. 329/2009 face deosebire între angajații din sistemul bugetar și cei din sistemul privat, dintre cei care au „peste” un anumit cuantum al pensiei și cei care au „sub” acest cuantum, cei care „cumulează” și cei care „nu cumulează”;

– art. 1 din Protocolul adițional nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Interzicerea generală a discriminării);