Mihai Țâbuleac

## Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, așa cum s-a arătat, scopul principal al acestui proiect a fost acela de a îmbunătăți siguranța rutieră și de a reduce numărul de accidente în care sunt implicați șoferii profesioniști, cauzate de oboseala la volan.

Însă deschideți dumneavoastră proiectul de lege la art. 7 și veți vedea că situația capătă și o altă conotație, și anume, invocând grija față de conducătorii auto, din respect față de odihna acestora și față de siguranța circulației rutiere, uneori putem da buzna peste ei, controlând totul, până ajungem la tahograf. Vom ajunge, uneori, la tahograf, după ce le facem o percheziție totală atât asupra bunurilor, cât și asupra documentelor. Ce înseamnă asta? Din nou, înseamnă că românul trebuie ținut cu capul plecat, să nu se smulgă din starea de complex și umilință, adică din nimicnicia lui.

Am rezerve că art. 7 din acest proiect de lege este redactat în conformitate cu prevederile constituționale privind respectarea drepturilor cetățenilor și cred că a fost redactat de un polițist, obișnuit să deschidă ușile cu bocancii.

În Comisia economică, industrii și servicii, unde a avut loc dezbaterea pe fond a proiectului, s-a procedat la o îndulcire a termenilor, înlocuind sintagma „să pătrundă”, cu sintagma „să aibă acces”, dar consider că problema tot nu este rezolvată.

Îmi permit să recomand mai multă atenție reprezentanților Executivului, pentru că riscăm ca din prea multă grijă față de om și invocând respectarea drepturilor omului să ne controlăm excesiv unul pe altul, să ne denunțăm unul pe altul și, astfel, să ne întoarcem la regimul pe care tocmai l-am pus la zid și l-am părăsit.

Eu regret că nu este de față domnul senator Gheorghe Funar, pentru că ar fi putut să susțină o rezolvare operativă a situației, și anume să facem o rocadă între amendamentele admise de comisie, cu amendamentele respinse, respectiv, cele susținute de domnul senator Funar.