Valeria Diana Schelean-Șomfelean

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Tema pentru care astăzi ați venit în fața Parlamentului se referă, printre altele, și la combaterea fenomenului violenței în familie. Nu am auzit în expunerea dumneavoastră – și am ascultat-o cu foarte mare atenție – nimic despre această problemă cu care ne confruntăm.

Probabil că la fel de superficial cum ați tratat dumneavoastră această temă, astăzi, o tratează și reprezentanții Poliției Române ori de câte ori se întâlnesc cu astfel de situații. Și nu o spun eu, o spun inclusiv colegii dumneavoastră de guvernare, fiindcă am avut curiozitatea să studiez Strategia națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018–2021, elaborată de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, și am să vă citesc câteva fraze din această strategie, de unde rezultă îngrijorarea, chiar și a colegilor dumneavoastră, cu privire la modul în care Poliția Română se implică în acest fenomen.

Spune doamna Olguța Vasilescu: „...este necesară identificarea unor mijloace de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție și elaborarea unor măsuri cu caracter disuasiv în ceea ce privește aplicarea unor pedepse pentru agresorii care încalcă ordinul de protecție, în scopul de a înlătura starea de nesiguranță a victimei și de a evita situațiile dramatice soldate cu decesul acesteia...”

Tot în strategie ni se spune că „...una dintre problemele constante este nivelul scăzut de încredere în capacitatea de intervenție a organelor de poliție....”

Și nu putem să nu ne întrebăm de ce este așa un nivel scăzut de încredere a victimelor în ceea ce poate face Poliția Română în astfel de situații, în contextul în care numai de curând, chiar în mandatul dumneavoastră, în anul 2018, am fost zguduiți de câteva evenimente – și nu vreau să le reiau aici, ci doar vreau să vă readuc aminte de cazul de la Titu, Dâmbovița, sau de cazul tinerei de 38 de ani ucise în incinta unei grădinițe private din sectorul 2 din București.

Am mai făcut de-a lungul timpului interpelări și am mai cerut explicații din partea altor miniștri de interne și răspunsurile primite până în acest moment au fost cel puțin hilare.

Și am să vă citesc, pe scurt, ce face Poliția Română ori de câte ori primește un ordin de protecție și atunci când are obligația să supravegheze modul în care sunt respectate obligațiile puse în sarcina agresorilor de instanțele de judecată. Și mi s-a spus atunci de ministrul de interne în funcție la acel moment că se încheie un proces-verbal, după chemarea agresorului, i se pune în vedere ce interdicții are; acesta ia cunoștință de ceea ce o dată a mai luat cunoștință, printr-o hotărâre judecătorească... și, în final, ce face polițistul? Încheie un proces-verbal prin care consemnează aceste detalii privind punerea în executare a ordinului de protecție.