Vicențiu Mircea Irimie

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Salvarea pădurilor și replantarea zonelor defrișate abuziv”.

„Codru-i frate cu românul”, așa spune o zicală a poporului nostru. Nu știu câți dintre Domniile Voastre cunosc faptul că în această perioadă ne aflăm în luna pădurii, care începe pe 15 martie și se va încheia pe 15 aprilie.

Mi-am propus astăzi să vă rețin atenția cu un subiect care nu este inclus pe agenda publică deoarece este unul dintre subiectele sensibile ale României: situația pădurilor. După Conferința Națiunilor Unite din 1992 acestea sunt considerate cel mai valoros bun al umanității. România avea în 1800 aproximativ 8.500 mii hectare de pădure, iar în 2011 suprafața împădurită era de numai 6.519 mii de hectare, adică 27% din suprafața țării, ocupând astfel la nivel european locul 13, poziție ce ne situează cu cinci procente sub media europeană de 32,4%. Statistic vorbind, procentul pare consistent, însă fenomenul tăierilor ilegale s-a agravat, conform raportului Greenpeace din 2013, numărul cazurilor de defrișări ilegale înregistrate de către autorități a crescut într-un mod îngrijorător de la 30 pe zi în perioada 2009–2011, la 53 de tăieri ilegale pe zi, în momentul de față, mai concret 3 hectare de pădure se taie pe oră în România.

În același registru al evenimentelor silvice, nu pot ignora faptul că județul Cluj se află pe locul 10 la nivel național privind tăierile masive de masă lemnoasă, astfel 1.000 de hectare de pădure au dispărut, cuantificând o pagubă de 345.144 metri cubi de lemn, în valoare de 54,7 milioane de lei, în timp ce sancțiunile aplicate sunt în valoare de 7.000 lei, se arată într-un raport al Curții de Conturi din 2013, acestea reprezentând pagubele materiale palpabile. Însă, pe lângă acestea, avem de-a face cu posibilitatea distrugerii a milioane de metri cubi de oxigen și, bineînțeles, cu distrugerea unei relații extraordinare de integrare a ecosistemelor naturale.

Este drept că USL a încercat rezolvarea problemei defrișărilor ilegale prin introducerea noului Cod silvic, dar și prin mărirea sumelor destinate împăduririi terenurilor degradate și prin crearea perdelelor forestiere în zonele deșertificării, însă problema necesită mai multă atenție din partea clasei politice, precum și din partea cetățenilor, educația civică poate stopa această hemoragie internă a plămânului verde.

În concluzie, în luna pădurii, atrag atenția că situația pădurilor la nivel mondial este alarmantă, 80% din pădurile lumii sunt degradate sau distruse, aceasta fiind una dintre principalele probleme ale fenomenului îngrijorător de schimbarea climatică.

România încă deține una dintre cele mai prețioase resurse naturale ce nu trebuie irosită, ba, din contră, trebuie protejată, deoarece epuizarea acesteia poate face din România o țară vulnerabilă din punct de vedere climatic, economic și al biodiversității. Ca toate acestea să nu se întâmple, voi acționa în direcția sprijinirii Guvernului pentru identificarea problemelor ce viciază întregul sistem și pentru îndreptarea carențelor existente în legislație, datorate lipsei de viziune pe termen mediu și lung a guvernelor precedente, care nu și-au asumat principiile gestionării durabile în beneficiul generației prezente, dar mai ales fără a compromite generația viitoare.