Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Dacă este septembrie, este firească reflecția asupra a ceea ce înseamnă școala, ca element esențial, ca temei al ființei, a ceea ce înseamnă școala în anul Centenarului, cu toată valoarea simbolică, dar și cu analiza lucidă pe care o explorare a acestui domeniu extrem de complex o presupune.

Declarația mea politică se referă la importanța și valoarea școlii românești, la responsabilitatea societății față de educația copiilor și a tinerilor, față de formarea lor completă și relevantă, în vederea integrării în viața profesională, în societate, în vederea descoperirii propriilor vocații și aspirații, și posibilități de realizare, și la finalizarea studiilor, dar și printr-o explorare a ceea ce conceptual numim „ _lifelong learning_ ”, un concept de învățare pe tot parcursul vieții.

Sigur că analiza mea încearcă să fie cât se poate de lucidă și de echilibrată, arătând și lucrurile pozitive care se întâmplă în spațiul școlii, și dificultăți, și discrepanțe, și paradoxuri.

E greu să găsești o definiție universală pentru școală, care să arate și experiențele de învățare, și traseele cognitive, și traseele afective, și zona morală, civică pe care o presupune învățământul. E greu să găsești cuvintele care să exprime prețuirea pentru profesorii dedicați, pentru valoarea acestora.

Ceea ce trebuie spus însă cu certitudine este că elementele de reper, de calitate ale școlii românești se află într-un conținut curricular dens, într-o aplecare pe ideea de informație, de conținut de calitate, de traseu, de multe ori individual, studiu individual în parcurgerea acestor aspecte.

Poate că pe zona de gândire critică, pe zona de lucru în echipă, pe zona de lucru pe proiecte trebuie mai multe lucruri făcute în viitor.

Apreciez însă ceea ce s-a întâmplat anul acesta, legat de dezbaterile curriculare, de lansarea celor trei variante de planuri-cadru pentru liceu, care conțineau și elemente esențiale, elemente comune, de nucleu informațional, dar și abordări diferite, care să poată fi individualizate în fiecare școală, în fiecare colectiv de elevi.

De asemenea, apreciem și strategiile de reconfigurare a învățământului profesional și tehnic, o nouă viziune și interesante opțiuni pe care învățământul dual le presupune, precum și preocupările pentru formarea cadrelor didactice prin acest proiect amplu, cred, care va acoperi ideea și de curriculum relevant, dar și de formare profesională.

Tabloul complex al școlii românești înseamnă și examenele de evaluare națională, parcurse cu un relativ succes. Sesiunea din vară a însemnat 74,7% procentaj de promovabilitate la examenul național de bacalaureat și un scor bun și gradat, pozitiv, într-un trend ascendent, pentru absolvenții din promoțiile anterioare, ceea ce înseamnă o întoarcere spre școală, spre studiu și o preocupare de a parcurge acest examen important.