Biró Rozália Ibolya

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de deputat ales în Circumscripția electorală nr. 5 din Bihor, m-am angajat să apăr drepturile și interesele comunității maghiare și ale tuturor cetățenilor pe care îi reprezint – maghiari și români, femei și bărbați, care trăiesc într-o regiune importantă și într-o țară membră a Uniunii Europene, care peste doar câteva luni va prelua președinția rotativă a acestui for comunitar.

Trăim într-o țară ai cărei conducători, la cel mai înalt nivel, afirmă pe plan internațional că România este un model de democrație și de respectare a drepturilor cetățenilor săi. Desigur, este mult de discutat pe această temă, însă acum mă voi referi la un singur punct, care vizează un drept al cetățenilor: egalitatea de gen în procesul decizional politic, prin introducerea unor cote de gen.

Participarea egală a femeilor și a bărbaților în politică este o condiție importantă pentru o democrație eficace și o bună guvernare.

Pe lângă consolidarea și extinderea sistemului democratic, participarea mai multor femei la procesul decizional politic are multe efecte pozitive asupra societății. Printre beneficii se numără societăți mai echitabile și o guvernare favorabilă incluziunii, desigur, evoluția pozitivă în educație, sănătate și infrastructură.

În ultimul deceniu, ponderea femeilor în posturi de conducere la nivel înalt a crescut constant în instituțiile politice și în administrația publică în întreaga Uniune Europeană.

Mai multe state membre ale UE și-au întărit angajamentul față de egalitatea de gen în procesul decizional politic, prin introducerea cotelor de gen.

Astfel, noul președinte francez, Emmanuel Macron, a promis încă din campania sa electorală o paritate strictă femei–bărbați în guvern și a respectat promisiunea.

15 state europene legiferează cota de gen, multe partide politice aplică în mod voluntar un sistem paritar, prin care femeile trebuie să ocupe un anume procent de locuri pe listele lor, uneori chiar jumătate. Cotele nu se aplică însă doar în politică. În țări precum Norvegia și, mai nou, Franța femeile trebuie să ocupe cel puțin un sfert din posturile de răspundere în întreprinderile mari sau în cele care beneficiază de o participare a statului. România, din acest punct de vedere, este pe locul jenant 113 în lume.

Legea pe care am propus-o în vederea reprezentării mai echilibrate de gen, de cel puțin 30% pe listele electorale la alegerile locale și parlamentare, se pare că nu se dorește a fi votată, în condițiile în care în Europa, cum am menționat, 15 state au legiferat cotele de gen, iar în lume 88 de state au adoptat această procedură.

Mai mult, în decembrie 2015 Comisia Europeană a elaborat și a publicat documentul numit „Angajament strategic pentru egalitate de gen 2016–2019”. Acest angajament strategic se concentrează pe cinci domenii prioritare, printre care cel mai important poate fi menționat – promovarea egalității între femei și bărbați în procesul decizional, desigur având importanță majoră și celelalte, cum sunt combaterea violenței pe criterii de gen, reducerea diferenței de remunerare, creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă, egalitate în ceea ce privește independența economică.