Mircea Lubanovici

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Ca reprezentat al românilor din diaspora, cu experiență de viață îndelungată în Statele Unite ale Americii, cunosc și din propria experiență că pentru succesul economic al sectorului privat și al liberei inițiative este esențial ca sistemul judiciar să fie considerat eficient, iar percepția oamenilor de afaceri străini despre nivelul de corupție al țării să fie corectă, iar nivelul respectiv cât mai redus.

Un deziderat dintotdeauna al românilor din Statele Unite ale Americii, Canada și Australia a fost și rămâne nivelul de trai al românilor din țară, precum și prestigiul și imaginea României în lume, cu accent pe reducerea corupției – chestiune-cheie pentru care am fost criticați și de Olanda, țara care s-a opus din răsputeri acceptării României în Acordul Schengen. Personal consider că aceasta împreună cu reducerea evaziunii fiscale și simplificarea legislației în domeniul taxelor și impozitelor de către statul român și cu previzibilitatea pe termen lung a acesteia ar constitui un puternic semnal pozitiv pentru investitorii străini.

Având în vedere că azi, în ședința Secției pentru judecători a CSM, va fi discutat Raportul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, subscriu, pe această cale, la constatările acestui raport, care arată că la instanțele judecătorești din țară au fost identificate 130 de dosare de corupție. Raportul evidențiază în mod concret numărul acestor dosare.

– 35 de dosare cu o vechime cuprinsă între 5 și 10 ani;

– 42 de dosare cu o durată cuprinsă între 3 și 5 ani;

– 48 de dosare cu o vechime cuprinsă între un an și 3 ani; – 5 dosare cu o durată mai mică de un an.

Numărul cel mai mare de dosare privind infracțiuni de mare corupție se înregistrează la Înalta Curte de Casație și Justiție – 32 –, urmată de Curtea de Apel București – 19 – și de Tribunalul București – 10 dosare.

Raportul precizează că dosarele identificate și analizate de către Inspecția Judiciară au avut în vedere calitatea persoanelor inculpate în aceste dosare (persoane care ocupă funcții de demnitate publică: parlamentari, miniștri, secretari de stat, conducători ai autorităților administrative centrale, prefecți, consilieri județeni/președinți de consilii județene etc.); aspecte de natură pecuniară – valoarea prejudiciului creat minimum 50.000 lei; durata procedurilor și riscul intervenției prescripției răspunderii penale în raport și cu perioada în care s-a efectuat urmărirea penală.

Mă adresez de aceea ministrului justiției, domnul Cătălin Predoiu, cu dorința de a reuși să marcăm progrese cu adevărat importante în domeniul combaterii marii corupții – tema preocupantă pentru toate guvernele României din care a făcut parte și Domnia Sa și care a rămas, dacă avem în vedere rezultatele concrete, în mare parte nerezolvată. Credem că aceasta nu implică angajarea de cheltuieli deosebite de către autoritățile române, ci, mai curând, o atenție specială și o voință politică, care ar permite și recuperarea, ca efect secundar, chiar a unor sume importante pentru bugetul auster al țării noastre.