Alexandru Stănescu

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Nepăsarea postdecembristă a dus la distrugerea sistemelor de irigații din România”.

Înainte de 1989, în România, suprafața agricolă amenajată pentru irigat era de aproape 3,5 milioane de hectare, suficientă la acel moment să asigure tehnologii performante pentru toate plantele de cultură din perimetrele irigate.

Și suprafața era programată să crească în ritm rapid, mai ales prin sistemul Siret–Prut–Dunăre, dar și prin extinderea celor existente.

Ce a mai rămas după Revoluție se vede fără mari eforturi: paragină, mărăcini, boscheți și stâlpi de beton răzleți, fără cabluri, sprijinind orizonturile nepăsării.

Stațiile de pompare nu mai au pompe, nu mai au motoare electrice, nu au de mult aparatură electronică de programare, relee, cablaje etc.

Oare să fie de vină numai hoții? Dar poliția, autoritățile locale, dar conducerile succesive RAIF și apoi SNIF? Dar direcțiile generale de îmbunătățiri funciare din Ministerul Agriculturii, care putem să spunem nu că s-au succedat, ci că au cam rămas pe aceleași scaune ale nepăsării, dând vina ba pe lipsa de fonduri, ba pe un vremelnic domn Costel, dar ceilalți domni Gigel, Ionel, Georgel oare nu au nicio vină? Dacă vrem să verificăm situațiile marilor conducte principale îngropate nu le putem afla, fiindcă schițele cadastrale și de execuție au fost arhivate, iar arhivele nu mai știe nimeni pe unde zac.

Astfel am ajuns în anul 2013, în care un factor de răspundere estimează a mai fi 1,5 milioane de hectare în stare de a putea fi irigate. Dar de unde? Sunt doar 100.000 de hectare.

Comisia parlamentară de anchetă de acum patru ani, condusă de perpetuul ministru Valeriu Tabără, a concluzionat ambiguu, deși au fost intervievați mulți foști miniștri și factori de răspundere, printre care și fostul președinte al țării, domnul Emil Constantinescu, cel care a subliniat că la sfârșitul anului 1997 sistemele de irigații erau devalizate deja, prin furtul elementelor metalice și apoi al structurilor de beton.

Programul ROMAC cu finanțare USA a fost greșit înțeles și prost aplicat în perioada miniștrilor Dinu Gavrilescu și Avram Mureșan, fiind mai degrabă o sifonare de bani, pe fondul degringoladei din sistemul bancar de atunci, confruntat cu devalizarea și falimentul mai multor bănci.

Iată de ce, dragii mei colegi, este timpul să ne unim eforturile și să stabilim un cadru legal, care să permită investiții în diferite forme de participare, inclusiv parteneriat public–privat sau concesionarea exploatării, astfel încât să asigurăm un orizont de 5 milioane de hectare irigabile în cel mai scurt timp posibil.

Deci a venit momentul să depășim nepăsarea și să trecem la acțiune.

Vă mulțumesc.

Deputat Alexandru Stănescu, PSD.