Constantin Avram

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Dintotdeauna am trăit cu convingerea că relațiile între oameni pot fi gestionate în sens pozitiv, chiar și atunci când acestea ajung, fără voia părților, în impas, cu conotația unor vădite asperități generatoare de lipsă de comunicare, de răutăți, uneori chiar de contondențe verbale.

Am avut această convingere, fiind în fapt un om al dialogului, al comunicării permanente, al înțelegerii între oameni. Observ totuși că, în ultimul timp, aceste aspecte ale bunei înțelegeri, conviețuirii marcate de toleranță, dialogului, invocării permanente a egalității în drepturi a cetățenilor români, indiferent de etnie, au cam fost abandonate în discursul public al reprezentanților comunității maghiare din România.

Această poziționare a liderilor UDMR a culminat cu inițierea unui proiect legislativ prin care aceștia cer imperativ „autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc”, adică a județelor Harghita, Covasna și Mureș, în care, evident, comunitatea maghiară este majoritară, deci, practic, se propune un rapt teritorial al României.

Dacă ne uităm mai atent la harta României, observăm ușor că aceste județe sunt situate exact în centrul țării și, dincolo de aspectele de neconstituționalitate ale acestei inițiative legislative și ale contribuției financiare la bugetul României, poziția geografică a celor trei județe nu ar favoriza în niciun fel comunitatea maghiară minoritară din România. Dacă cumva aceasta, comunitatea minoritară maghiară, a urmat exemplul Cataloniei sau al Țării Bascilor din Spania, spun că se află pe un drum înfundat, având în vedere ultimele evenimente politice spaniole, care au marcat eșecul răsunător al unui astfel de demers.

Se invocă, cu fiecare prilej, drepturile minorității maghiare la autodeterminare prin autonomie. Amintesc reprezentanților UDMR că România este singurul stat membru UE remarcat pentru bunele practici privind statutul minorităților naționale și că deja se bucură de autonomie culturală extinsă, de autonomie administrativă, asemenea celorlalte județe ale țării, de autonomie lingvistică, adică de folosirea limbii materne în administrație și justiție.

Am sentimentul că se dorește „clauza minorității celei mai favorizate” și un tratament special față de ceilalți cetățeni români.

Eu sfătuiesc liderii comunității maghiare să nu dea apă la moară extremiștilor din afara țării și nici celor din interiorul României, pentru că minoritățile din România sunt reprezentate la cel mai înalt nivel politic: avem președinte minoritar, avem șef al serviciilor secrete minoritar, avem minoritari la nivelul agențiilor guvernamentale și în funcții executive de mare răspundere.

Ce mai vreți, fraților maghiari?

- Eu cred că este suficient.

- Constantin Avram, deputat ALDE de Bacău. Vă mulțumesc.